Sibiu: CJ a dat în judecată proiectantul, constructorul şi consultantul lucrărilor de la Aeroport

Bottesch a declarat că, în condiţiile în care expertiza a arătat doar cauzalităţi tehnice, fără a stabili vinovaţii, Consiliul Judeţean şi Aeroportul Sibiu au decis ca acţiunea juridică "să se deruleze în contradictoriu cu toate părţile implicate", transmite corespondentul MEDIAFAX.

"O asemenea abordare dă posibilitatea unei răspunderi solidare a constructorului, proiectantului si consultantului. Fiecare dintre ei poate fi urmărit pentru întreg prejudiciul, urmând ca desocotirea să se facă separat de către aceştia, ulterior", a declarat Martin Bottesch, în şedinţa lunară a Consiliului Judeţean Sibiu.

Acesta i-a anunţat pe consilierii judeţeni că acţiunea împotriva celor trei firme a fost depusă la Tribunalul Sibiu în data de 21 februarie, stabilindu-se un prim termen de judecată pentru data de 10 mai.

Preşedintele CJ Sibiu a adăugat că, înainte de acţionarea în instanţă, s-au făcut mai multe demersuri pentru a rezolva problema în mod amiabil cu firmele implicate.

"În urma alunecărilor de teren din partea de vest a Aeroportului, în zona drumului perimetral, în data de 22 august 2010, Consiliul Judeţean Sibiu a comandat o expertiză pentru a stabili cauzele fenomenului. Expertiza stabileşte faptul că alunecarea s-a produs ca urmare a unor greşeli atât de proiectare, cât şi de execuţie. Mai concret, este vorba de insuficienţa sistemului de drenaj respectiv, utilizarea de pământ necorespunzător pentru umplutură. Lucrarea aflându-se în perioada de garanţie, nefiind realizată recepţia finală, au fost notificaţi constructorul şi proiectantul să remedieze deficienţele apărute pe propria lor cheltuială. Constructorul a răspuns că se consideră nevinovat şi că nu va executa lucrările decât pe bază de contract şi contra cost, iar proiectantul nu a răspuns la notificare", a declarat Martin Bottesch.

În plus, Bottesch a spus că toate părţile implicate au participat la o şedinţă de conciliere, fără a se ajunge la un rezultat satisfăcător.

Pentru a remedia cât mai repede problemele apărute prin alunecarea de teren de la Aeroport, CJ Sibiu a făcut demersurile necesare pentru a accesa garanţia de bună execuţie depusă atât de constructor, cât şi de proiectant la diferite bănci din Sibiu.

Astfel, CJ Sibiu are la dispoziţie 1.373.674,68 de euro din partea constructorului şi 66.756,60 euro din partea proiectantului, bani din care se vor plăti, în perioada următoare, 180.000 de euro pentru întocmirea unei documentaţii care să stabilească lucrările necesare pentru remedierea situaţiei, dar şi valoarea estimativă a acestora.

Prezent la şedinţa Consiliului Judeţean Sibiu, directorul Aeroportuşlui Sibiu, Augustin Sava, a anunţat că sistemul automat de ghidaj al avioanelor, scos din funcţiune odată cu alunecările de teren, va fi repus în funcţiune în martie.

Sistemul automat de ghidaj al Aeroportului din Sibiu a fost scos din funcţiune, în august 2010, în urma unei alunecări de teren produse în capătul zonei de siguranţă a pistei, operaţiunile de aterizare efectuându-se cu ajutorul turnului de control.

Potrivit reprezentanţilor Aeroportului din Sibiu, alunecarea de teren s-a produs pe o lungime de 80 de metri, la capătul zonei de siguranţă a pistei, în urma acesteia întreg sistemul automat de dirijare a avioanelor la aterizare fiind scos din funcţiune.

Preşedintele CJ Sibiu, Martin Bottesch, declara atunci că vrea să ştie cine se face vinovat de producerea alunecării de teren de la Aeroportul Sibiu, care a făcut imposibilă aterizarea avioanelor cu ajutorul pilotului automat.

Aeroportul din Sibiu a fost modernizat recent, realizându-se un nou terminal, prelungirea pistei, un nou turn de control şi o parcare spaţioasă. Costul lucrărilor s-a ridicat la aproximativ 70 de milioane de euro, bani proveniţi de la autorităţile locale, de la bugetul statului şi dintr-un credit contractat la BERD.

Lucrările au fost efectuate de firma Max Boegl, după un proiect realizat de IPTANA şi Obermeyer, consultanţi fiind cei de la firma Dornier Consulting.

Costul lucrărilor s-a ridicat la aproximativ 70 de milioane de euro, bani proveniţi de la autorităţile locale, de la bugetul statului şi dintr-un credit contractat la BERD.