SIMULARE lb. română 2017. Unii profesorii dezaprobă deturnarea sensului cuvintelor în Dexonline: „Până la urmă, rămâneau cu nişte cunoştinţe. Dacă te crezi cine ştie ce justiţiar,anulezi aspectul ăsta oarecum pozitiv“

"Anul trecut am observat că lumea a căutat frenetic pe dexonline răspunsuri la o întrebare din examenul de simulare pentru examenele naţionale de la clasa a 8-a. În mod curios, căutările au venit... în timpul examenului, iar câteva chiar înainte de începerea lui! Lăsăm la o parte stupizenia unor oameni de a trişa la un examen de antrenament. Anul trecut am observat tardiv autofurarea căciulii, dar anul acesta am apucat să ne organizăm niţel. :-)", au scris administratorii dexonline.ro pe blogul site-ului, pentru a-şi explica gestul.

Reprezentanţii platformei au „deturnat” semnificaţiile unor cuvinte precum, ”pretutindeni/ pretutindenea”, ”a zări/zărit”, ce se regăseau şi în cerinţele simulărilor de limba şi literatura română susţinute de elevi la începutul săptămânii.

Legat de această decizie, părerile profesorilor sunt între toleranţă, admit faptul că a fost o glumă, la dezaprobare, întrucât consideră că au făcut un rău copiilor, inducându-i în eroare. 

O profesoară de limba şi literatura română de la un liceu din Bucureşti, care a dorit să-şi păstreze anonimatul, a declarat pentru MEDIAFAX că, fiind vorba de simulări, elevii nu au fost controlaţi atât de strict cum se întâmplă în timpul examenelor finale din vară şi că astfel unii elevi au putut utiliza dispozitive mobile. În privinţa gestului iniţiat de reprezentanţii platformei dexonline.ro, profesoara a declarat că ideea a fost „o glumă, un lucru picant”, dar şi un avertisment în privinţa unei paze mai stricte pe viitor, în sălile de examene.

"A fost un fel de glumă, un lucru picant. Eu personal cred că a fost foarte bine. Nu strică să faci astfel de glume să-i verifici pe oameni. N-am nimic împotriva celor care au făcut aceste glumiţe. Trebuie să luăm lucrurile la partea aceasta, amuzantă. Totuşi, dincolo de aceste aspecte de înţelegere, e un avertisment în sensul că pentru viitor, chiar şi la simulare ar trebui să fie o pază mai severă. E un avertisment jocul acesta. Cred că dacă se face tam-tam e din lipsă de subiecte. Mai bine s-ar orienta presa spre defrişarea pîdurilor decât spre ce fac elevii. Mi se pare un fals scandal şi o falsă problemă", a fost de părere profesoara de română. 

Scandalul porneşte de la ideea că în ciuda faptului că se spune foarte clar că nu ai voie cu telefonul, totuşi au fost manipulate cumva aceste aparate de către elevi.

Ea spune că în timpul probelor oficiale, elevii nu au voie cu telefoanele şi sunt monitorizaţi.  "Acum pentru faptul că era simulare…probabil că a fost mai puţină vigilenţă decât la examenele din vară. În vară e vigilenţă maximă, pe când acum…ştiindu-se că este simulare vigilenţa n-a fost maximă. S-a pus problema că este totul o simulare", a menţionat cadrul didactic. 

Aceasta a explicat că, de regulă elevilor li se cer telefoanele la intrarea în sala de examen. "Slăbiciunea se datorează tocmai faptului că profesorii au considerat că nu e decât o simulare şi poate că nici nu s-au aşteptat ca elevii să recurgă la aceste metode. De obicei trebuie să predai telefoanele. Probabil că ei au mai multe telefoane, au predat numai unul…Tinerii (administratoriii platformei dexonline-n.r.) care au făcut lucrul acesta nu sunt de condamnat, a fost salutară iniţiativa lor pentru că astfel s-a verificat cumva şi modul în care s-a făcut o verificare a elevilor în privinţa deposedării lor de obiectele astea. Au avut simţul umorului şi au făcut foarte bine pentru că elevul care e stăpân pe sine nu recurge la astfel de metode", a mai spus profesoara. 

Pe de altă parte, I.G., o tânără profesoară din ciclul gimnazial, la o şcoală din Capitală, a condamnat gestul administratorilor dexonline.ro exprimând că este „o manevra de prost gust” şi că acest mod de a face justiţie scapă din vedere alte aspecte mult mai importante, precum modelul de educaţie structurat pe examene şi verificări care încurajează copiatul.

„Până la urmă dacă îţi doreşti în primul rând că cineva să rămână cu nişte cunoştinţe, şi faptul că s-a uitat pe net să vadă ce înseamnă, e tot o şansă de a învaţă ceva. Dacă intervii în chestia asta pentru că te crezi cine ştie ce justiţiar anulezi aspectul asta oarecum pozitiv“, a continuat aceasta.

Aceasta a descris modalitatea în care elevii sunt verificaţi să nu aibă asupra lor telefoane mobile, tablete sau alte dispositive electronice care ar putea să-i ajute să fraudeze.

„La simulări orice dispozitiv se lasă la bagaje şi sunt asistenţi la sala şi camera. Eu ştiu cum arată simulările şi examenele la care am participat. Device-urile se lasă la bagaje şi sunt doi asistenţi la clasa traşi la sorţi înainte de intrare. Condiţiile pentru a putea să copiezi din afară sunt inexistente, dar fiind dexonline mi se pare aiurea, pentru că aşa oamenii aia căutând (elevii-n.r.) poate rămâneau în cele din urmă cu definiţia corectă în minte, chiar dacă intenţia era de a copia“, a afirmat profesoara. 

„Se copiază şi se va copia cât timp va rămâne educaţia pe structura asta cu examene şi verificări. Dacă priveşti copiatul şi din alte puncte de vedere decât ca pe o fraudă, e o manevră cam tâmpită. Şi dacă au fost suficient de smart să treacă de sistemele de securitate de la evaluări lasă-i să scrie şi ei o definiţie cât de cât corectă măcar. Măcar să fie aia chestia decisivă din lucrare. Copiatul e o dovadă de inteligenţă după părerea mea oricum că trebuie să ai skilluri foarte bune că să îl faci şi să îţi şi iasă. Chiar azi am fost asistent la simulare, te vezi foarte bine în sălile alea, sunt maxim 20 în sala şi puşi separat în bănci şi se vede orice mişcare şi orice şoaptă în plus se aude e foarte greu de copiat cu orice device ai avea”, a conchis aceasta.

Peste 450.000 de elevi de clasele a 8-a, a 11-a şi a 12-a susţin săptămâna această simularea pentru probele examenelor de Evaluare Naţională şi Bacalaureat.