Sindicaliştii CFR cer retragerea şi rescrierea noii Strategii Feroviare. Ce măsuri vor lua dacă nu vor fi luaţi în seamă

La şedinţa de audiere publică au participat liderii sindicali - în calitate de solicitanţi ai consultării - şi un grup de experţi din cadrul CFR SA, în calitate de reprezentanţi ai iniţiatorilor.

„Eu cred că această strategie a fost făcută de cineva din CNAIR (n.n. - Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere), nu din sectorul feroviar. Liberalizarea sectorului feroviar este prevăzută pentru decembrie 2018, când puteam obţine unele derogări până în 2023; dacă ne grăbim acum, îi scoatem pe toţi din piaţa de transporturi feroviare. E inadmisibil să spunem că pentru transportul de marfă viteza comercială (n.n.- de circulaţie a trenurilor) nu contează. Cerem retragerea strategiei şi rescrierea ei, iar dacă solicitarea noastră nu va fi luată în seamă avem destulă experienţă şi o vom ataca în instanţă. Am mai făcut asta cu o strategie din 2008 şi vă cer să nu ne mai jucăm cu calea ferată”, a declarat, la audierea publică, preşedintele Federaţiei Mecanicilor de Locomotivă (FML), Iulică Măntescu.

La rândul său, Rodrigo Maxim, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Transportatorilor Feroviari, a declarat că - după cum arată varianta actuală a Strategiei - iniţiatorii „nu dau nicio importanţă” sectorului feroviar. „Buletinul de avizare a restricţiilor şi limitărilor de viteză are 175 de pagini, asta arată starea reală a reţelei feroviare. Din strategie nu se înţelege dacă se vor închide sau se vor menţine secţiile de cale ferată, nu reiese cu cât va creşte viteza comercială a trenurilor şi nici când va fi mărită această viteză. N-am înţeles de ce se grăbeşte toată lumea cu liberalizarea în 2018; ne va prinde cu materialul rulant învechit. Cerem şi noi retragerea şi rescrierea strategiei”, a spus Rodrigo Maxim.

Potrivit experţilor prezenţi la şedinţa de audiere, noua Strategie Feroviară prevede alocări de 1,45 miliarde de lei pe an pentru reînnoirea liniilor ferate, în condiţiile în care, în prezent, „peste 60% din lungimea reţelei are scadenţa de reînnoire depăşită”.

„Avem o situaţie critică, în care peste 60% din lungimea reţelei a depăşit scadenţa de reînnoire, în sensul necesarului de reparaţii capitale (...) Asta nu înseamnă că respectivele linii nu sunt utilizabile, ci că acolo creşte posibilitatea de a se defecta, iar pentru ca trenurile să circule în siguranţă se impun limite şi restricţii de viteză. Nu puneţi semnul egal între depăşirea scadenţei şi ieşirea din funcţine”, au menţionat experţii. Potrivit acestora, „în fiecare an, în medie, 350 de kilometri de cale ferată depăşesc durata scadentă pentru reînnnoire, dar fondurile pentru reabilitări şi reparaţii capitale acoperă doar 10-12 kilometri pe an”.

Ca răspuns la intervenţiile sindicaliştilor, experţii CFR au prezizat că strategia nu prevede închideri de linii, ci doar o reîmpărţire a reţelei în „linii principale - magistralele şi legăturile dintre acestea - şi linii secundare, care acum sunt secţiile neinteroperabile; pe liniile principale, viteza comercială va creşte mai mult, iar pe cele secundare mai puţin, dar nu se închid linii şi nici nu se vor mai scoate la închiriere”.

Ministerul Transporturilor a lansat în dezbatere publică Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2018-2022, care prevede costuri totale necesare refacerii infrastructurii feroviare de 6,12 miliarde de euro pe o perioadă de 10 ani, pentru un total de 8.245 de kilometri de linii ferate.

În privinţa reînnoirii elementelor critice ale infrastructurii feroviare (necesară deoarece - spun specialiştii CFR Infrastructură - „nu există standarde de cost definite şi aprobate”), s-a propus o medie anuală de 100 de milioane de euro, începând din al şaselea an al programului.

„O astfel de medie anuală este considerată o valoare minimă rezonabilă a finanţării care să poată permite reînnoirea elementelor de infrastructură scadente care prezintă defectări critice din punct de vedere al siguranţei, de natură să impună limitări ale vitezelor de circulaţie a trenurilor”, se arată în proiectul strategie.

„În primii 5 ani ai programului s-a propus o creştere progresivă a finanţării de la nivelul actual până la media anuală menţionată mai sus. Costurile estimate în lei au fost stabilite luând în consideraţie un curs de referinţă de 4,6 lei/euro”, mai arată documentul.

De asemenea, strategia mai prevede modalităţi de creştere a vitezei comerciale, determinarea costurilor necesare privind lucrările de reparaţii curente ale infrastructurii feroviare, determinarea costurilor întreţinerii curente ale infrastructurii feroviare, soluţii pentru modernizarea managementului traficului feroviar, ca şi modernizarea staţiei Bucureşti Nord.