Sindicatele din administraţia publică ameninţă că vor boicota alegerile şi că vor protesta, nemulţumiţi de Ordonanţa privind salarizarea

"La nivelul administraţiei publice locale sunt probabil cele mai de jos salarii, oameni cu studii superioare şi cu vechime în muncă câştigă 1.600, 1.700 de lei net şi întrebarea noastră este dacă se mai doreşte ca oamenii să lucreze în sistem sau să plece şi să nu mai avem cu cine lucra", a declarat Pompiliu Wan Buzduga, vicepreşedintele sindicatului FORUM din Administraţia Publică, pentru MEDIAFAX.

Totodată, acesta a mai declarat că nu soncideră "normal" ca "miniştrii şi demnitarii să îşi mărească salariile cu până la 70 la sută".

"În afară de boicotarea alegerilor locale probabil vom face şi o acţiune de protest. Vom avea o discuţie serioasă cu toţi liderii de sindicate, vom aveam o şedintă şi vom decide care sunt acţiunile de protest, pentru că aşa nu se mai poate" a mai spus acesta.

După discuţiile cu ministrul Muncii, sindicaliştii din sănătate susţin că era firesc ca cei mai mulţi bani să meargă spre Sănătate.

"Corecţiile au fost făcute. Cele mai mare erau în domeniul Sănătăţii şi atunci normal că cei mai mulţi bani au mers către Sănătate. Din ceea ce am văzut, sunt destul de importante şi, din punct de vedere al Federaţiei Sanitas, rezolvă ceea ce ne-am dorit, acele inechităţi şi acele corecţii. Este o sursă bună de a rezolva şi pentru ceilalţi dar în timp, etapizat. Nu e vorba de o creştere salarială, e vorba de corecţii la ceea ce era. Dimensiunea era de 6-7 milioane între persoane pe aceeaşi funcţie. Nu se putea să rămână aşa. Sănătatea a primit cel mai mult şi cu Administraţia Publică Centrală. Cred că s-a făcut un prim pas, următorul urmează, a declarat Leonard Bărăscu", preşedintele Federaţiei Sanitas.

Nici sindicaliştii din sistemul de învăţământ nu sunt mulţumiţi de conţinutul ordonanţei, susţinând că nu au fost alocate sume în plus.

"Practic, învăţământul superior românesc primeşte zero. Să-mi aducă Guvernul României asistenţi la ore. Să vedem cine se mai angajază pe 1.700 de lei impozabili, în sistem. Nu susţinem ordonanţa. Nu văd mai nicăieri o creştere. Nu e nicio îmbunătăţire. Suntem total nemulţumiţi. Nu mă aşteptam să fim trataţi atât de rău. Am crezut că ministrul va fi mai raţional. Au spus că e rândul sănătăţii şi noi trebuie să mai aşteptăm", a declarat Anton Hader, liderul Alma Mater.

Sindicaliştii din Educaţie iau în calcul şi organizarea unor proteste.

"Cum putem merge noi în faţa colegilor din educaţie să le explicăm că nu e nicio mărire de salariu pentru educaţie? Este inadmisibil. O lipsă de transparenţă totală, o lipsă de interes. Vrem cadre didactice motivate, performante, tineri pregătiţi dar le transmitem foarte clar că nu se pot acorda creşteri salariale", a declarat Marius Nistor, preşedintele Federaţiei Spiru Haret.

Reacţiile sindicatelor din Educaţie vin după ce, iniţial, au existat neînţelegeri privind primul proiect de ordonanţă de urgenţă privind legea salarizării, motiv pentru care nu a fost adoptată la acel moment. Ana Costea a demisionat din funcţia de ministru al Muncii pe fondul conflictului cu sindicatele, Dragoş Pîslaru fiind cel care a preluat portofoliul.

La data de 22 aprilie, premierul Dacian Cioloş a afirmat că vrea să "reseteze" cadrul de lucru şi să "redemareze" procesul de elaborare a unei ordonanţe de urgenţă care să nu vizeze atât o schimbare a legii salarizării actuale, cât o corectare a ei, cu accent pe baza grilei, dar numai în limitele bugetului. Dacian Cioloş şi-a exprimat speranţa că odată finalizat "cu succes" acest proces, se va trece la a doua fază, respectiv elaborarea unei legi a salarizării care să aibă "o abordare mai largă".