Sindicatul "Pro Lex" contestă la IGPR şi instanţă reorganizarea poliţiei

"Chestorul Popa Liviu nu ştie ce funcţie deţine", susţine preşedintele "Pro Lex", Vasile Lincu, astfel că, aşa cum rezultă din contestaţia depusă de sindicat, reorganizarea Poliţiei Române poate fi anulată sau amânată.

"Deşi Liviu Popa este inspector general al Inspectoratului General al Poliţiei Române, acesta emite dispoziţii în calitatea de şef al Poliţiei Române, entitate din care face parte structura al cărui şef este în realitate. Potrivit Legii nr. 218/2002 Poliţia Română are următoarea structură organizatorică: Inspectoratul General al Poliţiei Române, unităţi teritoriale aflate în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei Române, Direcţia generală de poliţie a municipiului Bucureşti şi inspectoratele judeţene de poliţie, instituţii de învăţământ pentru formarea şi pregătirea continuă a personalului, alte unităţi necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice poliţiei, înfiinţate potrivit legii", a precizat Lincu.

Totodată, în aplicarea legii, inspectorul general al Inspectoratului General al Poliţiei Române emite dispoziţii obligatorii pentru personalul din subordine, la elaborarea cărora consultă Corpul Naţional al Poliţiştilor şi Consiliul.

Liderul sindical susţine că prin dispoziţiile lui Liviu Popa nu se respectă criteriile de selecţie prevăzute de lege şi se trece direct la proba interviului cu şefii profesionali.

"Mai mult, poliţiştii sunt puşi la dispoziţie înainte de a li se comunica un act în acest sens, putând fi traşi la răspundere pentru faptul că îndeplinesc atribuţiile din fişele posturilor desfiinţate şi nu cele din fişele noilor posturi sau cele stabilite de şeful unităţii, astfel cum prevede legea în cazul celor puşi la dispoziţie", a spus Lincu.

Preşedintele "Pro Lex" reaminteşte faptul că la solicitarea scrisă a sindicatelor, fundamentată pe lipsa de pregătire juridică de care a dat dovadă în repetate rânduri, toată conducerea Direcţiei generale juridice din Ministerul Administraţiei şi Internelor a fost schimbată în urmă cu două săptămâni.

Peste 2.000 de jandarmi din unităţile de Jandarmerie din ţară nu au trecut de evaluări, aceste cadre militare rămânând la dispoziţia comandanţilor de unităţi.

Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei, Florin Hulea, a declarat că este vorba despre aproximativ 2.000 de jandarmi la nivel naţional şi de aproximativ 200 la nivelul Capitalei.

Aceştia au rămas la dispoziţia comandantului unităţii, astfel că vor putea participa la misiuni doar din ordinul acestuia.

Măsura s-a luat din 15 iunie, când cei care nu au trecut de evaluări au fost puşi la dispoziţie în vederea încadrării ulterioare pe funcţii conform noii structuri de organizare.

Cei care se află la dispoziţie până la 15 septembrie, conform termenului legal, vor susţine examene pe funcţiile care vor rămâne neocupate în urma demisiei, a pensionării sau a promovării în alte funcţii a unor alte cadre.

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, asigura, în urmă cu o săptămână, că niciun cetăţean nu va suferi din cauza disponibilizărilor din minister şi că din instituţie vor pleca "oamenii slabi", care nu pot face faţă cerinţelor actuale.

Traian Igaş a spus că procesul de reorganizare şi restructurare a Ministerului Administraţiei şi Internelor va fi dus la capăt, moment în care se vor vedea rezultatele.

Ministrul preciza că reorganizarea MAI a început de la Aparatul central şi va continua până la ultima secţie de poliţie, urmând să plece oamenii care nu pot face faţă cerinţelor actuale.

Ministrul Traian Igaş a făcut aceste declaraţii după ce lideri ai sindicatelor poliţiştilor şi personalului contractual au susţinut că, în urma unei întâlniri la sediul MAI, s-a stabilit că în jur de 20 la sută din angajaţii de pe teren vor fi disponibilizaţi.

Traian Igaş a declarat, la începutul lunii iunie, după audierea sa în Comisia de apărare din Camera Deputaţilor, că 10.000 de angajaţi din MAI vor fi disponibilizaţi în următoarele două luni, inclusiv o mare parte din Aparatul central.

Potrivit lui Traian Igaş, angajaţii din MAI care vor fi disponibilizaţi nu vor primi salarii compensatorii, întrucât situaţia economică nu o permite. Igaş a afirmat că disponibilizaţii din MAI vor primi exact aceleaşi ajutoare sociale ca orice angajat care îşi pierde locul de muncă.

În urma mai multor runde de negocieri cu sindicatele, conducerea MAI a acceptat, ca alternativă la o parte din disponibilizări, exonerarea de la plata cheltuielilor de şcolarizare pentru poliţiştii şi cadrele militare care solicită încetarea raporturilor de serviciu, prin demisie sau la cerere, anterior datei aplicării măsurilor de reducere a numărului de posturi. De asemenea, alte variante sunt suspendarea la cerere, pe o perioadă de doi-trei ani, a unor poliţişti şi pensionarea la cerere cu acordarea drepturilor compensatorii în decurs de trei ani.

Guvernul a decis amânarea încadrării absolvenţilor şcolilor ministerului până la 1 ianuarie 2012 şi a avizat începerea disponibilizărilor, printr-o OUG adoptată în 16 iunie.