Sinescu: Peste 70% dintre familiile celor aflaţi în moarte cerebrală acceptă donarea de organe

"Nimic nu poate fi mai generos decât gestul familiei care află că ruda lor în viaţă de dimineaţă a ajuns într-o secţie de ATI, nu poate fi salvată pentru că s-a instalat moartea cerebrală. Un om căruia nu îi mai merge creierul este un om mort. El poate fi ţinut în viaţă doar pe aparate pentru donarea de organe", a spus Ioanel Sinescu, şeful Centrului de Urologie, Nefrologie şi Transplant Renal din cadrul Institutului Clinic Fundeni.

Totodată el a vorbit despre primul transplant făcut la Fundeni.

"În acest spital, în 13 februarie 1980 s-a deschis era transplantului renal în România. Primul donator, o mamă - evident, mamele sunt în prim-plan când e vorba să-şi salveze copilul - a donat un rinichi copilului ei. Femeia s-a prăpădit acum cinci ani, printr-un infarct miocardic. Fiul ei trăieşte. Niculina Chiţu a deschis etapa donării în România. Apoi, în 1997, împreună cu prof. dr. Irinel Popescu făceam primele transplanturi cu organe prelevate de la donator în moarte cerebrală la Floreasca. Acum avem, începând din 1997, 1.626 de transplanturi renale. Anul 2014 a fost unul de vârf cu 148 de transplanturi renale", a spus Sinescu.

Chirurgul s-a arătat reticent faţă de anunţurile care fac referire la vânzarea de organe.

"Nu există transplantare fără donare. Listele de aşteptare foarte lungi generează şi poveştile privind vânzarea de rinichi, de ficat, de ochi. Sunt poveşti. Aşa ceva nu se poate întâmpla, aşa ceva înseamnă închisoare pe viaţă. Sunt istorii sau disperarea unor oameni săraci. Dar nu se întâmplă. Donatorul în moarte cerebrală este cel care furnizează organe. Donarea este umanitară, de regulă nu se ştie cine este donatorul şi nici primitorul", a mai spus academicianul Sinescu.

Gheorghe Tache, preşedintele Asociaţiei Transplantaţilor din România, a spus că pe listele de aşteptare pentru un transplant sunt în prezent peste 3.500 de persoane.

"Sunt 3.500 de oameni care speră şi aşteaptă să sune telefonul, gata oricând să pornească într-o nouă viaţă, una în care să trăiască pentru doi. De aceea avem nevoie de sprijinul autorităţilor să avem medicamente, să avem donatori şi să putem duce o viaţă normală post transplant", a adăugat Tache.

El a mai spus că, împreună cu o echipă de 20 de voluntari, merge în ţară pentru promovarea donării.

"Echipa de 20 de voluntari este mesagera acestui «Da». Ce înseamnă «Da» în momente limită? Înseamnă viaţă", a mai spus Tache.

La rândul lui, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Vasile Ciurchea, a spus că ziua are o dublă semnificaţie: să nu fie uitaţi donatorii, cei cărora le este datorată viaţa a mii de bolnavi, şi doctorii, cei care au făcut posibil ca oamnii să trăiască.

"Banii nu sunt destui, dar în mometul de faţă ne descurcăm cu ceea ce avem. Nu vă puteţi plânge de medicaţia imunosupresoare. Cea mai importantă este rata de supravieţuire", a mai spus Ciurchea.

Managerul Institutului Clinic Fundeni, Carmen Orban, a precizat că este anestezist şi îi place foarte multe acestă meserie. Dar ca manager poate face şi mai mult pentru pacienţi.

"Asociaţii de pacienţi vin şi ne mulţumesc. Suntem fericiţi. Eu sunt anestezist. Sufăr că nu mai sunt la capul pacientului. Dar, din postura asta pot să ajut mai mulţi pacienţi", a spus Carmen Orban.

Reprezentanţii Asociaţiei Transplantaţilor din România au participat apoi, la biserica din incinta Institutului Clinic Fundeni, la o slujbă în memoria celor care au dăruit viaţă prin moartea lor.

Asociaţia Transplantaţilor din România, împreună cu Agenţia Naţionala de Transplant şi în parteneriat cu Institutul Fundeni, a ridicat în 2014, alături de biserica cu hramul "Sfinţii Doctori fără de arginţi Cosma şi Damian" de la Fundeni o troiţă în memoria donatorilor.