Video Singura româncă din echipa de negociatori ONU cu Siria: „Când am văzut imaginea cu Omran, am simţit că putea fi copilul meu. Adevărul e însă mult mai dureros”

Cum se trăiesc conflictele din Orientul Mijlociu când lucrezi de zece ani pentru ONU şi când dosarele pe care le gestionezi vizează situaţiile din Siria, Liban şi Israel? Pentru Laura Raeţchi, singura româncă din echipa de negociatori ai ONU cu Siria, astfel de întrebări constituie scenariul cu care se confruntă de când lucrează pentru cea mai importantă organizaţie internaţională din lume.

Urmărește

1855 afișări

"Trebuie să-ţi doreşti asta foarte mult" în condiţiile în care "competiţia e foarte mare", a sintetizat ea, într-un interviu acordat Gândul, "reţeta" care i-a permis să facă parte din acest proiect.

Pasiunea sa pentru Orientul Mijlociu "a pornit cumva în copilărie" şi a prins rădăcini în urma călătoriilor, în vacanţa de vară, în Iran, Egipt şi Turcia. De la familiaritatea pe care o resimţea, când vizita acele regiuni, până la curiozitatea de a explora mai mult a fost doar un pas, suficient pentru a-şi pune amprenta decisiv asupra studiilor sale universitare. A absolvit, în 2000, Universitarea Americană din Bulgaria, acolo unde susţine că s-a îndrăgostit de cursurile de politică şi a renunţat, astfel, la ideea de a face o carieră în jurnalism şi, ulterior, a obţinut, în 2003, un master la Fletcher School of Law and Diplomacy din Boston, SUA. Trei ani mai târziu, Laura Raeţchi păşea pe holurile ONU pentru prima dată. Aici avea să activeze în cabinetul actualului secretar-general al organizaţiei, Ban Ki-moon, de la care susţine că a învăţat "cât de important e să comunici", şi să colaboreze cu fostul secretar-general, Kofi Annan, un om "cu o autoritate morală ieşită din comun", care este "fiul unui şef de trib din Ghana".

În primii opt ani la ONU, Laura Raeţchi, care se ocupă, din 2012, de dosarul sirian, în cadrul Departamentului pentru Operaţiuni de Menţinerea Păcii al ONU, mergea, odată la două luni, în zonele de conflict, iar activitatea sa depindea de misiunea încredinţată. "Mergi acolo să reprezinţi valorile organizaţiei, dialogul drept cale de rezolvare a disputelor, organizarea de alegeri libere ca contestaţie a accesului la putere", povesteşte ea. Uneori, era trimisă şi "într-o vizită foarte scurtă, fulger", în care doar ducea o scrisoare oficialilor politici, ce conţinea "un anumit set de concesii într-un proces de negociere", aştepta răspunsul lor şi se întorcea la New York.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria social

Interviul integral cu Laura Raeţchi

Citește pe www.zf.ro: Ce mai face George Soros la 94 de ani, „inamicul public" numărul 1 din România. Cine este Alexander Soros, urmașul lui, care a fost decorat de fostul președinte american Joe Biden în locul tatălui său. Scott Bessent, mâna dreaptă a lui Soros, alături de care a prăbușit lira sterlină, e acum ministru de Finanțe în SUA

Citește pe www.zf.ro: Cum alegem zona unde cumpărăm o locuinţă şi ce facilităţi importante trebuie să existe în proximitate

Citește și: Nicuşor Dan: „Mulţi nu s-au trezit din euforia victoriei de la Bucureşti. Prefer o candidatură la Camera Deputaţilor”

Citește și: Cum l-am scos pe Sfântul Gheorghe din Biserică. Povestea românului Platon care a scandalizat BOR cu un graffiti

Citește și: Românul care i-a „rezolvat” sunetul lui Bregovic . „Nu trebuie să fie totul perfect, nu cred în asta”

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.