Sinodul Mitropoliei Clujului vrea reluarea demersurilor pentru obţinerea şi administrarea moştenirii

Potrivit unui comunicat al Mitropoliei Clujului transmis, miercuri, după şedinţa de marţi a Sinodului Mitropolitan, Fundaţia Gojdu ar trebui să se ocupe exclusiv de educaţia şi formarea tinerilor "distinşi la învăţătură şi lipsiţi de mijloace materiale suficiente".

"Membrii Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Clujului îşi exprimă dorinţa ca, împreună cu ierarhii din Mitropoliile Ardealului şi Banatului, să fie reluate public demersurile legale pentru obţinerea şi administrarea moştenirii Gojdu, destinată exclusiv educaţiei şi formării tinerilor distinşi la învăţătură şi lipsiţi de mijloace materiale suficiente", se arată în comunicat.

Conform aceleiaşi surse, reprezentanţii Sinodului Mitropoliei Cluj au decis, totodată, în şedinţa de marţi, înfiinţarea Asociaţiei Tineretului Creştin Ortodox, "în contextul în care spectrul descurajant al unei lumi tot mai indiferente la dimensiunea spirituală a vieţii se face simţit şi în spaţiul public românesc".

"Membrii Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Clujului, Maramureşului şi Sălajului, îşi exprimă grija şi preocuparea pastorală pentru soarta şi educaţia tinerilor agresaţi tot mai mult de tentaţia tutunului, a alcoolului, a drogurilor, a vulgarităţii de limbaj şi a devierilor de comportament. În acest sens, singurele autorităţi capabile să ofere o bună educaţie tinerilor şi o şansă societăţii de mâine sunt familia, şcoala şi Biserica", se mai arată în comunicat.

Asociaţia va avea filiale la nivelul tuturor protopopiatelor şi parohiilor din cele trei eparhii, ale Clujului, Maramureşului şi Sălajului.

Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Clujului s-a întrunit, marţi, în şedinţă de lucru, la reşedinţa mitropolitană din Cluj-Napoca, sub preşedinţia IPS Mitropolit Andrei.

În decembrie, premierul Victor Ponta anunţa că Guvernul va analiza situaţia bunurilor Gojdu de la Budapesta şi va solicita implicarea fie a Parlamentului, dacă poate fi formată o comisie de anchetă, fie a Corpului de Control sau a altor instituţii ale statului.

El a susţinut declaraţia în contextul prezentării unui material în care se susţinea că prin ordonanţa de urgenţă promovată în 2005 de ministrul de Externe Mihai Răzvan Ungureanu şi adoptată de Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu, privind înfiinţarea Fundaţiei Româno-Ungare "Gojdu" cu sediul la Budapesta, s-a consfinţit renunţarea de către statul român a drepturilor asupra bunurilor Gojdu de la Budapesta.

Senatul României a respins, la începutul lunii martie 2008, Ordonanţa de urgenţă pentru ratificarea Acordului prin care era înfiinţată Fundaţia Publică Româno-Ungară "Gojdu", cu sediul la Budapesta, al cărei patrimoniu ar fi urmat să includă moştenirea lui Emanuil Gojdu. Actul normativ fusese respins şi de Camera Deputaţilor.

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, la mijlocul lunii martie 2008, decretul pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 183/2005 pentru ratificarea Acordului privind înfiinţarea Fundaţiei "Gojdu".

Acordul, semnat la Bucureşti, la 20 octombrie 2005, între Guvernul României şi Guvernul Ungariei, prevedea înfiinţarea Fundaţiei Publice Româno-Ungare "Gojdu", cu sediul la Budapesta, a cărei înfiinţare şi funcţionarear fi trebuit să se facă potrivit legislaţiei maghiare.

Potrivit textului acordului, fundaţia ar fi avut ca scop cinstirea memoriei lui Emanuil Gojdu şi sprijinirea cooperării între cele două ţări, urmând să acorde burse, să se ocupe de organizarea de expoziţii, de programe ştiinţifice şi conferinţe şi să sprijine funcţionarea muzeului şi a bibliotecii "Emanuil Gojdu".

Conform înţelegerii între statul român şi cel maghiar, patrimoniul fundaţiei urma să fie alcătuit din moştenirea Gojdu, la care să se adauge, anual, o contribuţie de câte 200.000 de euro din partea României şi Ungariei.

Executivul menţiona, sub semnătura premierului Călin Popescu Tăriceanu, că, astfel, erau "armonizate prevederile testamentare ale marelui mecena Emanuil Gojdu cu realităţile contemporane şi cu dorinţa împărtăşită a celor două guverne ca demersul să fie unul comun româno-ungar, similar reconcilierii franco-germane".

Guvernul ungar şi-a exprimat dezamăgirea faţă de hotărârea Senatului român de respingere a Ordonanţei de urgenţă pentru ratificarea Acordului care prevedea înfiinţarea Fundaţiei Publice Româno-Ungare "Gojdu".