Sistemul de monitorizare cu brăţări electronice, operaţional de azi în Bucureşti, Iaşi, Mureş şi Vrancea

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne (MAI), operaţionalizarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică urmează să se aplice în trei etape, determinate prin raportare la cazurile de aplicare şi la aria teritorială la nivelul căreia urmează să fie operaţionalizat sistemul.

Astfel, în prima etapă, 2022 – 2023, acesta va fi implementat la nivelul municipiului Bucureşti şi al judeţelor Iaşi, Mureş şi Vrancea, în a doua etapă, în anul 2024, la nivelul judeţelor Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Covasna, Giurgiu, Galaţi, Harghita, Ilfov, Mehedinţi, Neamţ, Prahova, Sibiu, Satu-Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui şi Vâlcea, iar în a treia etapă, în anul 2025, la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale din judeţele amintite şi la nivelul judeţelor Alba, Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Buzău, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Maramureş, Olt, Suceava, Timiş şi Tulcea.

Pentru unităţile din prima fază a programului pilot, au fost identificate şi amenajate spaţiile destinate desfăşurării activităţilor de monitorizare electronică, procedura de dotare a acestora cu logistica necesară desfăşurării activităţii de monitorizare electronică fiind definitivată.

„Utilizarea sistemelor electronice permite o creştere a gradului de asigurare a măsurilor de protecţie a drepturilor persoanelor protejate, dar nu reprezintă o măsură de constrângere, ci o metodă de monitorizare/supraveghere, care permite urmărirea modului de respectare a măsurilor dispuse în cadrul unor proceduri judiciare. Utilizarea acestor sisteme nu echivalează cu protecţia integrităţii fizice a persoanelor protejate, însă permite adoptarea unor măsuri pentru prevenirea şi contracararea unui eventual contact fizic între victima violenţei domestice şi agresor, sau pe viitor, respectarea regulilor impuse de executarea măsurii arestului la domiciliu şi a supravegherii la distanţă”, arată reprezentanţii MAI.

Monitorizarea se va realiza automat, fără intervenţie umană, sistematic şi exclusiv pe teritoriul României, asupra unor dispozitive electronice, pe baza identificatorului acestora şi în raport de anumite reguli. Identitatea persoanei supravegheate şi a persoanei/persoanelor protejate, care poartă dispozitivele electronice, va fi cunoscută doar de organul de supraveghere care creează semnalarea.

„Pentru monitorizarea electronică sunt stabilite roluri clare, reguli şi proceduri de monitorizare, alertare şi intervenţie, prin partajarea informaţiilor, astfel încât, în cadrul monitorizării, să nu fie cunoscute datele purtătorilor dispozitivelor de supraveghere, ci doar identificatoarele (ID-urile) acestor dispozitive, prin eliminarea intervenţiei umane, acolo unde este posibil, şi înlocuirea acesteia cu reguli obiective. După introducerea în sistem a semnalării, organul de supraveghere nu va avea acces la datele de localizare ale celui care poartă dispozitivul electronic. Numai în măsura în care va fi generată o alertă (ce notifică încălcarea unei reguli stabilite) va fi posibilă asocierea identificatorului dispozitivului cu datele cu caracter personal existente în cazul de monitorizare, prin preluarea, în mod automat, odată cu generarea alertei şi transmiterea acestora, împreună cu alte date de intervenţie, către dispeceratul S.I.M.E. şi S.N.U.A.U. 112 şi astfel, către cel mai apropiat organ de ordine publică, pentru intervenţie”, susţine MAI.

Dispozitivul electronic de supraveghere pentru persoana supravegheată, în cazul aplicării ordinului de protecţie provizoriu şi ordinului de protecţie, al aplicării ordinului european de protecţie, control judiciar şi control judiciar pe cauţiune, executării măsurii arestului la domiciliu, supravegherii la distanţă, este alcătuit dintr-o componentă de tip brăţară, care va fi ataşată la glezna sau, prin excepţie, la braţul persoanei.

Acesta va avertiza persoana supravegheată de producerea unei alerte. Alertele vizate sunt alerta de apropiere, alerta de părăsire neautorizată a imobilului, alerta de depăşire neautorizată a unui perimetru stabilit (zona de incluziune), alerta de intrare neautorizată într-un perimetru stabilit (zona de excluziune), alerta de atingere a nivelului critic de descărcare a acumulatorului şi altele.

Inspectoratul General al Poliţiei Române a semnat, în 1 septembrie 2022, acordul-cadru pentru achiziţia sistemului informatic şi a 15.000 de kituri de monitorizare, în vederea implementării Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică.

Acordul-cadru va fi implementat pe parcursul a 48 de luni, valoarea totală fiind de 165.782.991 de lei.

Conform MAI, pentru operaţionalizarea sistemului, au fost instruiţi poliţiştii, fiind emisă şi o metodologie pentru realizarea supravegherii electronice.

De asemenea, la unităţile unde funcţionează sistemul-pilot, au fost luate măsuri de reorganizare structurală, fiind înfiinţate compartimente de monitorizare electronică, dar şi suplimentate funcţiile de la nivelul secţiilor de poliţie rurală din cele 3 judeţe (Iaşi, Mureş şi Vrancea), prin organizarea compartimentelor de patrulare şi intervenţie.