Sistemul de pensii din România, afectat de îmbătrânire şi munca "la negru"

"România se confruntă cu provocări majore în ceea ce priveşte durabilitatea sistemului de pensii, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. Este vorba, pe de-o parte, despre problemele de recuperare pe termen scurt, iar pe de altă parte despre problemele datorate, între altele, numărului relativ mic de contributori la sistem în raport cu numărul de beneficiari, ratei scăzute de ocupare, de 41,4%, în rândul lucrătorilor în vârstă, existenţei unei rate ridicate de muncă nedeclarată (aproximativ 20-50% din totalul ocupării forţei de muncă, în funcţie de definiţiile utilizate) şi resurselor încă insuficiente", se arată într-un raport al CE.

Comisia menţionează că autorităţile de la Bucureşti au luat măsuri pentru a face faţă acestor provocări, dând ca exemplu creşterea perioadei minime de cotizaţie de la 10 la 15 ani, creşterea vârstei minime de pensionare de la 57 la 60 de ani pentru femei şi de la 62 la 65 de ani pentru bărbaţi până în 2014 şi măsuri pentru încurajarea ocupării persoanelor în vârstă.

CE afirmă că sistemele de pensionare timpurie adoptate de-a lungul primului deceniu de tranziţie au crescut considerabil numărul de pensionari, iar politica de pensionare anticipată, elaborată pentru rezolvarea problemei şomajului în creştere, a avut ca rezultat reducerea vârstei medii de pensionare.

"În consecinţă, numărul de contributori pentru fiecare pensionar a scăzut de la 3,43 în 1990 la numai 0,79 în 2003, în timp ce procentajul din PIB utilizat pentru cheltuieli cu pensiile a scăzut în aceeaşi perioadă de la 7,2% la 6,5%", se spune în raport.

CE aminteşte că România are o populaţie îmbătrânită, "fapt ce ridică problema durabilităţii sistemului" de pensii.

Datele statistice indică pentru România o rată de ocupare inferioară mediei europene (58,8% comparativ cu 65,4% în 2007).

"În cursul ultimei perioade, rata de ocupare a lucrătorilor în vârstă a rămas relativ stabilă (41,4%), inferioară mediei europene (44,7%), cu diferenţe mari între bărbaţi (50,3%) şi femei (33,6%), în ciuda creşterii înregistrate de România în ultimii ani. Perioada minimă de cotizaţie la sistemul de pensii este de 25 de ani pentru femei şi 30 de ani pentru bărbaţi. (...) Un fenomen îngrijorător îl reprezintă persoanele pensionate pe motiv de dizabilitate: acestea sunt în realitate pensionări anticipate (în 2005, această rată a fost anormal de ridicată şi a reprezentat aproape 14% din numărul total de persoane pensionate). Obiectivul politicii pensiilor în următorii ani va fi de stabilire a unui sistem viabil din punct de vedere financiar, capabil să ofere pensii adecvate pentru toţi", conform sursei citate.

CE notează că în România au fost introduşi, alături de sistemul public, doi piloni de pensii private.

Analiza Comisiei se referă, totodată, la situaţia sistemelor publice de pensii din celelalte state membre, precum şi la efectele crizei financiare asupra pensiilor private. Raportul concluzionează că sistemele europene de pensii private sunt robuste, iar fondurile nu au avut investiţii semnificative în active toxice.