Sistemul Ro-Alert, între controverse şi utilitate. Şeful DSU: Unii au fost deranjaţi de mesaje

Raed Arafat, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, a precizat prin intermediul unei postări pe Facebook, după ce Ro-Alert a fost criticat pentru că nu a anunţat tornada de la Călăraşi de marţi, că sistemul cu pricina nu trebuie confundat cu un radar meteo.

“Dacă la orice moment suntem sesizaţi de ANM, sau de orice altă instituţie, despre un fenomen ce pune viaţa oamenilor în pericol, fiind necesară alertarea populaţiei într-o anumită zonă, atunci la nivelul dispeceratului judeţean sau al celui naţional se emite alerta prin Ro-Alert. Cu alte cuvinte, celor care continuă să atace acest sistem cu orice ocazie, sistemul funcţionează dacă avem informaţia că se va întâmpla ceva sau eventual că se întâmplă ceva. Dacă nu avem informaţia, atunci nu avem motive ca să declanşăm sistemul. Sistemul Ro-Alert nu este un sistem care depistezează singur fenomenele meteo”, a precizat Raed Arafat miercuri.

Totodată, a subliniat şeful DSU, în cazul de la Călăraşi s-a emis o avertizare meteo de cod portocaliu înaintea apariţiei tornadei, prin care populaţia a fost avertizată că vor fi fenomene pentru a rămâne la adăpost.

Cu toate aceste, şeful DSU a recunoscut, într-o declaraţie pentru MEDIAFAX, faptul că Ro-Alert trebuie îmbunătăţit.

„Sistemul poate fi completat încă şi mai avem mult de lucru pe el pentru că el poate fi integrat cu alte sisteme de anunţare, el poate să înceapă să funcţioneze concomitent cu trimiterea mesajelor pe aplicaţia DSU, cu trimiterea mesajelor la cei înscrişi pe email. Sunt etape şi urmează să lucrăm pe ele la următoarea finanţare europeană. Beneficiul cel mai important, după implementare - putem informa populaţia imediat când este un pericol, în orice situaţie şi cu cât îl dezvoltăm mai mult, cu atât o să fie mai bine”, a explicat Arafat.

MAI vrea modificarea OUG prin care a fost implementat sistemul Ro-Alert

Mai mult, Ministerul Afacerilor Interne a supus dezbaterii publice, la mijlocul lunii aprilie, un proiect de lege privind modificarea OUG ce vizează operarea sistemului de avertizare a populaţiei în situaţii de urgenţă Ro-Alert. Proiectul este justificat de faptul că OUG adoptată, prin care a fost implementat sistemul, nu stabilea şi condiţiile de operare.

”Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.72/2017 privind implementarea Sistemului de avertizare a populaţiei în situaţii de urgenţă „RO-ALERT” s-a aprobat implementarea pe teritoriul României a Sistemului RO-ALERT, fără a fi stabilite şi condiţiile de operare a respectivului sistem. (...) Sistemul de avertizare a populaţiei în situaţii de urgenţă RO-ALERT este operat de Ministerul Afacerilor Interne prin Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi prin inspectoratele pentru situaţii de urgenţă subordonate, în cadrul structurilor operaţionale specializate din componenţă sau din coordonare, pentru transmiterea mesajelor de avertizare a populaţiei vizate de producerea unei situaţii de urgenţă, denumite în continuare mesaje Ro-Alert, spun iniţiatorii.

Paşi concreţi au fost efectuaţi chiar joi, când Arafat a discutat cu reprezentanţii ANM şi au decis introducerea în sistem şi vijeliile, dar şi implementarea unei linii de comunicare între meteorologi şi cei de la IGSU.

Operarea Sistemului Ro-Alert presupune, potrivit site-ului oficial următoarele: recepţionarea informaţiilor de la autorităţile şi instituţiile publice care monitorizează tipuri de risc, introducerea lor în sistemul Ro-Alert şi transmiterea acestora prin intermediul reţelelor publice de comunicaţii electronice către telefoanele mobile conectate la aceste reţele şi aflate în zona vizată de manifestarea situaţiei de urgenţă. Mesajele Ro-Alert vor fi gratuite şi au caracter de recomandare de comportament pentru persoanele aflate în zone ameninţate de manifestarea unor situaţii de urgenţă, fără consecinţe penale în cazul în care acestea nu sunt respectate.

Cât priveşte răspunsul populaţiei la sistemul Ro-Alert, şeful DSU a arătat că există o categorie de persoane care sunt chiar deranjate de primirea mesajelor de alarmare. Însă au fost şi situaţii când mesajele transmise utilizatorilor şi-au atins scopul.

“De la populaţie nu am primit un feedback deosebit, pentru noi a avut un impact - am avut feedback pozitiv, dar şi impact negativ. Unii au fost chiar deranjaţi. Noi ce am reuşit să facem - să-l folosim în câteva situaţii, şi poate cea mai importantă situaţie care a avut un rol foarte bun a fost cu ocazia exagerărilor de telefoane în timpul ploii îngheţate şi când s-a blocat 112, a fost suprasolicitat. După ce a plecat mesajul către populaţie să nu mai sune pentru pomii căzuţi decât dacă sunt victime, imediat a scăzut numărul apelurilor. Deci s-a văzut că poate fi foarte de folos sistemul”, a mai spus Raed Arafat.

Prin intermediul Ro-Alert, autorităţile române trimit un mesaj de avertizare pe telefoanele mobile din imediata apropiere a unei situaţii de urgenţă. Pentru aceasta, operatorul Sistemului RO-ALERT are la dispoziţie o hartă digitală pe care poate selecta/desena zona în care trebuie difuzat mesajul de avertizare. Toate antenele de comunicaţii mobile ale furnizorilor de servicii de telefonie mobilă din zona selectată vor difuza mesajul de avertizare tuturor telefoanelor mobile care funcţionează în acea zonă. Numele şi numărul de telefon ale utilizatorilor telefoanelor mobile nu sunt necesare, aşadar rămân necunoscute.

Condiţiile în care sunt trimise mesajele Ro-Alert

Conform site-ului Ro-Alert, numai autorităţile responsabile autorizate pot trimite mesaje de avertizare. Mesajele Ro-Alert vor fi trimise numai atunci când există o ameninţare gravă la adresa vieţii, a sănătăţii sau a proprietăţii. Pot fi trimise şi mesaje de test programate.

Spre exemplu, va fi utilizat Sistemul RO-Alert în cazul avertizării meteorologice COD ROŞU de fenomene meteorologice periculoase, avertizării COD ROŞU de inundaţii pe cursuri de ape neîndiguite sau alte tipuri de situaţii de urgenţă.

Însă au fost voci care au criticat aplicaţia şi pentru că nu a anunţat cutremurele. Şi aici, şeful DSU, a explicat că sistemul nu este menit să transmită alertele înainte de cutremur, ci ulterior producerii seismului.

De asemenea, autorităţile administraţiei publice centrale sau locale sunt principala sursă de informaţie atunci când apare o situaţie de urgenţă la nivelul zonei în care vă aflaţi. Pe baza înştiinţării difuzate de structurile abilitate, acestea au obligaţia de a aduce la cunoştinţa populaţiei informaţii despre iminenţa producerii sau producerea unor dezastre.

Discuţiile privind înfiinţarea unui astfel de sistem a pornit de la o furtună din Timişoara din 2017, când cinci persoane şi-au pierdut viaţa.

Trei dintre acestea au murit într-un parc din Buziaş, după ce un copac a picat peste ele, o femeie a decedat la grădina zoologică din Timişoara, fiind lovită de o creangă, iar un tânăr de 24 de ani a murit după ce maşina în care se afla a fost strivită de poarta de intrare în oraş, de pe Calea Lugojului.