SITUAŢIA câinilor fără stăpân în marile oraşe. Zeci de cazuri de persoane muşcate sunt raportate în fiecare lună

Peste o mie de câini pe străzile din Braşov. Zeci de oameni sună zilnic la serviciul de ecarisaj

Peste o mie de câini sunt liberi pe străzile din Braşov, spun reprezentanţii Primăriei, care nu au însă o statistică exactă, iar în urma cazului copilului omorât de maidanezi în Capitală telefoanele la serviciul de ecarisaj sună non-stop, oamenii cerând ridicarea animalelor.

Flavius Bărbulescu, şeful Serviciului Public de Gestionare a Animalelor, aflat în subordinea Primăriei Braşov, a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX că în municipiul Braşov sunt aproximativ o mie de maidanezi şi că în ultimele zile a primit sute de telefoane de la cetăţenii care cer să fie ridicaţi câinii de pe străzi, de teamă că le vor ataca copiii la locurile de joacă.

El spune însă că deocamdată autorităţile nu pot da curs solicitărilor oamenilor întrucât la adăpostul de câini care aparţine Primăriei au loc lucrări de refacere.

"De două zile îmi sună telefonul aproape non-stop. Ieri cred că am primit vreo 40 de telefoane şi astăzi la fel. Ai senzaţia că de două zile toţi sunt muşcaţi de câini, ceea ce nu se întâmpla până acum. Înţeleg, a fost un caz tragic cel de la Bucureşti, dar nu ne putem compara cu Bucureştiul în ceea ce priveşte numărul maidanezilor. La noi este un fenomen care este ţinut sub control. Nu avem o statistică, dar cred că, în medie, sunt peste o mie. Este adevărat că în ultimele patru-cinci luni desfăşurăm ample lucrări de igienizare şi refacere a adăpostului de câini, pe cont propriu, şi nu am mai putut da curs tuturor solicitărilor venite din partea cetăţenilor. Săptămâna aceasta vor fi finalizate lucrările la adăpost, iar de luni vom începe să dăm curs sesizărilor primite", a spus şeful Serviciului de Gestionare a Animalelor.

Potrivit acestuia, echipa de hingheri din Braşov este formată din trei persoane, un şofer şi doi inspectori, care "de luni vor porni pe străzile din municipiu şi vor ridica toţi câinii vagabonzi pe care îi vor găsi, indiferent că s-a primit vreo sesizare sau nu".

La Braşov funcţionează două adăposturi de câini - unul în cartierul Stupini, care aparţine Serviciului Public de Gestionare a Animalelor şi care adăposteşte în prezent 150 de câini şi celălalt în Triaj, care aparţine Asociaţiei "Milioane de Prieteni", unde sunt peste 600 de câini.

"Cu hrana ne descurcăm foarte bine, atât din fonduri proprii, cât şi cu ajutor din partea Asociaţiei Milioane de Prieteni. După ce vom termina lucrările la adăpost, capacitatea va fi de circa 500 de câini", mai spune Bărbulescu.

El susţine că o problemă cu care se confruntă autorităţile este legată de faptul că în unele zone din Braşov, în cartierul Triaj şi Noua, vin dubiţe care descarcă maidanezi şi apoi dispar.

"Şoferii au grijă să îşi ascundă numerele maşinii, care fie lipsesc, fie sunt foarte murdare şi imposibil de citit, astfel încât cetăţenii să nu le poată reclama cu uşurinţă la Poliţie. Nu ştim cum să facem să oprim acest fenomen. Şi este greu şi pentru Poliţie să stea la pândă să aştepte să vadă când vin dubele cu câini“, a adăugat Bărbulescu.

Zonele de unde vin cele mai multe sesizări legate de numărul mare al maidanezilor sunt Triaj, Tractorul, Steagu şi Noua.

La Spitalul de Boli Infecţioase Braşov au ajuns, începând din luna ianuarie şi până acum, peste 1.000 de persoane muşcate de câini şi pisici, dintre care jumătate au avut nevoie de tratament antirabic.

Potrivit managerului spitalului, Felicia Constandiş, de la începutul anului şi până în la sfârşitul lunii august au ajuns la spital 1.036 pacienţi care au fost muşcaţi de câini sau pisici, iar 508 dintre aceştia au avut nevoie de tratament antirabic.

"Mulţi dintre pacienţi nu au avut nevoie de tratament antirabic pentru că au fost muşcaţi de animale cunoscute", a declarat Constandiş.

În cursul anului trecut, au ajuns la spital muşcate de câini 1.543 de persoane, dintre care 806 au primit tratament antirabic.

Buzău: Primăria nu ştie câţi câini trăiesc pe străzi şi are angajat un singur hingher

Primăria Buzău nu are o statistică privind numărul câinilor care trăiesc pe străzile oraşului, iar pentru capturarea animalelor este angajat un singur hingher, în timp ce la spital ajung lunar zeci de persoane muşcate de maidanezi, numai în luna august existând 75 de astfel de cazuri.

Potrivit medicului veterinar Dănuţ Păle, coordonator al Serviciului de Ecarisaj din subordinea Primăriei Buzău, din anul 2010, de când a preluat aceste atribuţii, au fost capturaţi de pe străzile Buzăului aproximativ 7.000 de câini şi tot atâţia ar fi fost eutanasiaţi, costul acestei operaţiuni fiind de 29 de lei pentru un animal.

Coordonatorul Serviciului de Ecarisaj din Primăria Buzău spune însă că nu există o statistică privind numărul câinilor fără stăpân care trăiesc pe străzile oraşului.

"Nu există o statistică exactă a numărului câinilor maidanezi care trăiesc pe străzile Buzăului. Vreau să cred că nu ar fi mai mult de 1.000. De când am preluat acest serviciu, din iunie 2010, au fost capturaţi 7.000 de câini şi tot atâţia au fost eutanasiaţi. Probleme apar pentru că sunt mulţi câini aduşi din afara oraşului, sunt oameni de la ţară care descarcă din portbagaj căţei şi îi lasă în oraş. Tot din 2010, au fost adoptaţi 220 de câini, însă nu au fost făcute verificări pentru a vedea dacă aceştia sunt în curţi sau sunt tot pe domeniul public", a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, medicul veterinar Dănuţ Păle.

Primăria Buzău are un singur padoc cu 300 de locuri pentru câinii fără stăpân, iar de capturarea acestora se ocupă un singur hingher, angajat al Serviciului Ecarisaj din Primăria Buzău.

Întrebat de ce există doar un hingher, coordonatorul Serviciului Ecarisaj a spus că este suficient, raportat la numărul de câini comunitari din Buzău şi comparativ cu situaţia din Bucureşti.

De la începutul anului şi până acum, la Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean Buzău au ajuns aproximativ 600 de persoane muşcate de câini comunitari.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Spitalului Judeţean Buzău, Adriana Bratosin, numai în luna august la secţia de Boli Infecţioase au ajuns 75 de buzoieni atacaţi de maidanezi.

Directorul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Buzău, dr. Viorica Mihalaşcu, a precizat, la rândul său, că cei 600 de pacienţi care au ajuns la spital după ce au fost muşcaţi de câini provin numai din municipiul Buzău şi din zonele limitrofe, în judeţ numărul persoanelor atacate de maidanezi fiind mai mare.

Spitalul Judeţean Buzău a achiziţionat, de la începutul anului şi până în luna august, 500 de doze de vaccin antirabic.

În 2012, la Spitalul Judeţean Buzău au ajuns 1.326 de buzoieni care au avut nevoie de administrarea vaccinului antirabic după ce au fost muşcaţi de maidanezi.

Şef Ecarisaj Bistriţa: Avem câteva sute de câini vagabonzi. Nu ştim câţi, că nu i-a numărat nimeni

Reprezentanţii Serviciului de Ecarisaj din Primăria Bistriţa estimează că în oraş sunt "câteva sute de câini vagabonzi", fără a şti însă numărul lor exact, pe motiv că "nu i-a numărat nimeni", iar echipajul de hingheri, format din patru persoane, adună câinii de pe străzi după un program fix.

Şeful Serviciului de Ecarisaj din Primăria Bistriţa, Maria Iordache, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că nu este cunoscut exact numărul câinilor vagabonzi din oraş, întrucât "nu i-a numărat nimeni".

"Noi estimăm că avem câteva sute de câini vagabonzi. Nici într-un caz nu avem mii. Nu avem de unde şti câţi sunt, fiindcă nu i-a numărat nimeni. Ce vă pot spune este că avem o maşină de ecarisaj care circulă pe străzile oraşului între orele 7.00 şi 15.00 şi capturează câinii. Am stabilit şi un program ca să acoperim toate cartierele din oraş. Sunt zile când maşina vine cu patru câini, zile când vine cu şase sau cu niciunul. În orice caz, sunt duşi la adăpost, vaccinaţi, crotaliaţi, sterilizaţi", a declarat Iordache.

Echipajul de hingheri este format din patru persoane.

Potrivit sursei citate, în adăpostul Primăriei Bistriţa, singurul din oraş, sunt peste 80 de câini, aceasta fiind şi capacitatea maximă, iar anul acesta nu au mai fost eliberaţi, aşa cum s-a întâmplat în anii trecuţi, întrucât există asociaţii de protecţie a animalelor care cer câini pentru adopţii în străinătate.

"Avem asociaţii care adoptă câini şi îi trimit în afara graniţelor. Românii, bistriţenii, nu prea adoptă, dar ONG-urile da. Chiar săptămâna aceasta, am dat şase câini din adăpost", a declarat Maria Iordache.

Purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă Bistriţa-Năsăud, Gabriela Remeş, a declarat corespondentului MEDIAFAX că de la începutul anului şi până în prezent la spital s-au prezentat 305 persoane muşcate de câini.

"Dintre cele 305 persoane, 26 au fost internate în spital. Mi-e greu să spun câte dintre aceste persoane au fost muşcate de câini fără stăpân. În statisticile noastre nu avem astfel de informaţii", a declarat ea.

În luna mai a acestui an, două organizaţii de protecţia animalelor, una din Bistriţa şi alta din SUA, au organizat o campanie de sterilizare a câinilor fără stăpân din Bistriţa. În total, au fost sterilizate aproximativ 200 de animale, câini şi pisici. La campanie au participat voluntari ai celor două asociaţii care au primit sprijin din partea Primăriei Bistriţa, dar şi a Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Bistriţa-Năsăud, care a pus la dispoziţia voluntarilor 200 de vaccinuri antirabice.

Suceava: 3.000 de maidanezi şi doar doi hingheri. La spital ajung zilnic trei oameni muşcaţi de câini

Aproximativ 3.000 de câini fără stăpân există în municipiul Suceava, în jur de 1.300 dintre ei aflându-se în cele două adăposturi ale Primăriei, care are angajaţi doar doi hingheri şi un medic veterinar, iar potrivit medicilor trei suceveni ajung zilnic la spital după ce sunt muşcaţi de maidanezi.

Potrivit primarului Sucevei, Ion Lungu, în municipiu sunt aproximativ 3.000 de câini fără stăpân, iar 1.300 sunt îngrijiţi în cele două adăposturi ale municipalităţii, într-unul dintre adăposturi fiind libere încă 500 de locuri.

Lungu susţine că în prezent municipalitatea pune în aplicare un program aprobat în Consiliul Local, vizând strângerea de pe străzi a câinilor fără stăpân, însă acţiunea se desfăşoară cu dificultate, în condiţiile în care sunt doar doi hingheri şi un medic veterinar, iar mulţi suceveni încearcă să ascundă câinii din jurul blocurilor atunci când se pregăteşte o acţiune de ridicare a acestora.

Primarul Sucevei a spus că, în aceste condiţii, doreşte să scoată la licitaţie activitatea de strângere şi de îngrijire a câinilor fără stăpân, cu o redevenţă cât mai mică, considerând că "profesioniştii în domeniu se pot ocupa mult mai bine de această activitate".

El a precizat că, anual, doar pentru hrana câinilor din adăposturi costurile se ridică la 100.000 de euro, la care se adaugă şi cheltuielile administrative.

Întrebat dacă este de acord cu eutanasierea câinilor fără stăpân, Lungu a spus că ar trebui aplicate în România reglementări din alte state europene.

De la începutul acestui an, la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) din Suceava au ajuns 575 de persoane care au fost muşcate de câini comunitari, numărul fiind mult mai mare faţă de anii precedenţi, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă Suceava, dr. Tiberius Brădăţan.

El a precizat că persoanelor atacate de câinii fără stăpân li se face toaletarea plăgilor la Unitatea de Primire a Urgenţelor a SJU Suceava, iar pacienţii sunt îndrumaţi apoi spre secţia de boli infecţioase, unde li se administrează vaccin antirabic.

Brădăţan a spus că trei persoane ajung în fiecare zi la spital după ce au fost muşcate de câinii de pe străzi.

Potrivit medicului, în acest an s-a constatat o creştere a numărului persoanelor atacate de maidanezi, faţă de ultimii doi-trei ani, când erau maximum 350 de cazuri pe an.

Arad: Cel puţin 1.000 de câini fără stăpân şi doi hingheri. 800 de oameni au fost muşcaţi în acest an

Autorităţile din Arad nu pot preciza numărul exact al câinilor fără stăpân, însă estimează că pe străzile din oraş există cel puţin o mie de animale, iar de ridicarea acestora se ocupă doi hingheri, în timp ce, de la începutul acestui an, aproximativ 800 de persoane au ajuns la spital cu muşcături.

Autorităţile locale arădene nu pot preciza numărul exact al câinilor maidanezi, însă estimează că pe străzi există cel puţin o mie de animale, în condiţiile în care adăpostul canin gestionat de municipalitate este plin, miercuri, aici fiind 250 de câini, respectiv numărul maxim de locuri prevăzute.

Constantin Moroşteş, şeful SC Gospodărirea Comunală Arad, societate aflată sub autoritatea Consiliului Local, a declarat corespondentului MEDIAFAX că săptămâna trecută Primaria Arad a solicitat Poliţiei Locale să folosească patrulele pentru a număra câinii fără stăpân de pe străzi, în primele zile ale acţiunii fiind identifcate 131 de animale pe 27 de străzi.

El a mai spus că se acţionează cu două echipaje, doi hingheri şi doi şoferi pentru ridicarea câinilor, însă angajaţii au probleme cu localnicii.

Conform sursei citate, la adăpostul canin se fac 800 de sterilizări pe an, iar 200 de animale sunt eutanasiate în fiecare an pentru că sunt agresive sau suferă de boli incurabile.

Referitor la adopţii, şeful Gospodăririi Comunale a spus că în acest an au fost daţi în grija oamenilor 159 de câini, iar anul trecut au fost adoptaţi 217.

Municipalitatea alocă anual un buget de 100.000 de euro serviciului de gestiune a câinilor fără stăpân şi ecarisaj.

Şeful Secţiei de Boli Infecţioase a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad, dr. Alexandru Jivcovici, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că de la începutul acestui an medicii au acordat îngrijiri medicale unui număr de aproximativ 800 de persoane muşcate de câini, dintre care 200 au fost copii.

Conform sursei citate, mai mult de jumătate dintre pacienţii secţiei au fost din municipiul Arad.

"Numărul victimelor muşcăturilor se menţine la acelaşi nivel de câţiva ani. Din păcate, un sfert dintre pacienţi sunt copii", a declarat Alexandru Jivcovici.

Acesta a precizat că nu au existat probleme în aprovizionarea cu vaccin antirabic, iar pacienţii au beneficiat de tratamente în timp util.

Iaşi: Peste 5.000 de câini pe străzi. Numărul persoanelor muşcate s-a dublat faţă de 2012

Peste 5.000 de câini fără stăpân se află pe străzile Iaşiului şi în curţile unor societăţi private, spun autorităţile locale, care nu pot furniza însă o cifră clară, iar numărul persoanelor muşcate de câini care au necesitat tratament la Spitalul de Boli Infecţioase s-a dublat faţă de 2012.

Autorităţile ieşene nu au putut oferi o cifră clară privind numărul de câini fără stăpân din oraş, reprezentanţii serviciului de salubritate susţinând că ar fi vorba de peste 5.000.

Potrivit şefilor Salubris Iaşi, în prezent, 3.000 de câini s-ar afla pe străzile din oraş, iar alţi 2.000 ar fi în curţile societăţilor private din municipiu.

La Iaşi, există un singur padoc pentru cazarea câinilor, cu doar 300 de locuri, acesta fiind amenajat în comuna Miroslava, situată la marginea municipiului.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Iaşi, Sebastian Buraga, a afirmat că în luna octombrie vor fi date în funcţiune câteva hale ale noului padoc, care vor putea adăposti 1.100 de câini fără stăpân. Investiţia se ridică la patru milioane de lei.

"Lucrările s-au întins pe mai mulţi ani. Pe de o parte, a existat o lipsă de fonduri, dar pe de altă parte au apărut şi ceva probleme cu terenul pe care a fost proiectat padocul. Luna viitoare vom da în funcţiune 11 hale, cu o capacitate de 1.100 de locuri. Este o investiţie pe care vrem să o finalizăm cel puţin într-o primă fază", a afirmat purtătorul de cuvânt al Primăriei Iaşi.

În primele opt luni ale acestui an, la Spitalul de Boli Infecţioase din Iaşi au ajuns 1.658 de persoane muşcate de câini, marea majoritate de câini maidanezi, iar până la finalul anului se estimează că numărul pacienţilor va trece de 2.000.

În 2012, 1.100 de pacienţi muşcaţi de câini au fost trataţi la acelaşi spital, ceea ce înseamnă că în acest an numărul cazurilor s-a dublat la Iaşi.

Managerul spitalului de Boli Infecţioase din Iaşi, Carmen Dorobăţ, susţine că, spre deosebire de anii anteriori, în 2013 nu au mai eistat probleme cu asigurarea dozelor de vaccin antirabic, unitatea achiziţionând necesarul de vaccinuri, din bugetul propriu.

În primele opt luni ale acestui an, la Spitalul de Copii "Sfânta Maria" din Iaşi, 114 minori muşcaţi de câini au necesitat îngrijiri medicale.

Pe parcursul anului trecut, 109 copii au avut nevoie de îngrijiri medicale după ce au fost muşcaţi de câini.

Ploieşti: Peste o mie de oameni au sunat la autorităţi în ultimele 36 de ore privind câinii maidanezi

Peste o mie de persoane au sunat în ultimele 36 de ore la autorităţile care se ocupă de ridicarea câinilor comunitari din Ploieşti, pentru a semnala prezenţa maidanezilor în diverse zone, numărul celor care au cerut intervenţia autorităţilor fiind de peste zece ori mai mare decât în mod normal.

Peste o mie de ploieşteni au sunat în ultimele 36 de ore la Administraţia Parcului Constantin Stere, autoritatea care se ocupă de ridicarea câinilor fără stăpân de pe străzile Ploieştiului şi care administrează un padoc în care sunt cazaţi câinii comunitari.

Directoarea Administraţiei Parcului "Constantin Stere", Laura Moagher, a declarat corespondentului MEDIAFAX că cei mai mulţi dintre apelanţi semnalează prezenţa maidanezilor în diverse zone ale oraşului şi că numărul acestor apeluri este cu mult mai mare după cazul copilului de patru ani ucis de câini într-un parc din Bucureşti.

În mod obişnuit, la Administraţia Parcului Constantin Stere şi la dispeceratul Primăriei Ploieşti se primesc, în medie, 50 - 70 de apeluri pe zi, care semnalează prezenţa câinilor comunitari.

Conform Laurei Moagher, în prezent în adăpostul pentru câini comunitari situat în incinta Parcului Constantin Stere sunt cazaţi aproximativ 700 de maidanezi, iar cifra câinilor fără stăpân care trăiesc pe străzile Ploieştiului este estimată la 3.500.

"Nu putem fi siguri că 3.500 este cifra exactă a câinilor de pe străzi pentru că aproape în fiecare dimineaţă angajaţii noştri constată în diverse zone ale oraşului prezenţa unor animale noi, care au fost aduse din alte părţi. Ne dăm seama de acest lucru mai ales după comportamentul câinilor. De altfel, ne-au şi fost semnalate cazuri în care câini fără stăpân au fost descărcaţi în cartierele de la periferia Ploeiştiului, din păcate, cei care au văztu aceste lucruri nu au notat şi numerele maşinilor din care au fost descărcate animalele", a spus Laura Moagher.

Cinci angajaţi ai Parcului Constantin Stere se ocupă de ridicarea câinilor de pe străzile Ploieşiului.

Potrivit sursei citate, aceştia acţionează cu o singură maşină, în condiţiile în care Administraţia Parcului Constantin Stere deţine două maşini, dar una este nefuncţională.

Laura Moagher a spus că în ultima perioadă hingherii care ridică maidanezi de pe străzile Ploieştiului merg pe teren numai însoţiţi de echipaje ale Poliţiei Locale, după ce s-au confruntat cu numeroase situaţii în care persoane care s-au declarat iubitori de animale au devenit agresive, verbal sau fizic, cerând hingherilor să lase câinii pe străzi.

Directorul Poliţiei Locale Ploieşti, Cristi Toader, a spus că de când echipajele de poliţişti locali îi însoţesc pe hingheri nu s-a înregistrat niciun conflict între iubitorii de animale şi cei care adună câinii de pe străzi.

Directorul Poliţiei Locale Ploieşti a precizat că, după incidentul produs în urmă cu două zile în Capitală, când un copil a fost omorât de maidanezi, conducerea Poliţiei Locale Ploieşti a cerut angajaţilor care patrulează pe străzile oraşului să anunţe Administraţia Parcului Constantin Stere atunci când văd haite de câini. 

Boc nu ştie câţi maidanezi sunt în Cluj, dar spune că situaţia acestora este sub control

Primarul Clujului, Emil Boc, spune că situaţia câinilor comunitari este "sub control", fără a putea preciza însă câţi maidanezi sunt pe străzile oraşului, el susţinând că soluţia este eutanasierea câinilor care nu sunt adoptaţi de populaţie după ce ajung în adăposturi.

Primarul Emil Boc a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, întrebat despre situaţia câinilor fără stăpân din municipiu, că aceasta este "sub control".

"Situaţia în ceea ce priveşte câinii fără stăpân la Cluj este sub control, prin eforturile regiei de profil, de ridicare a animalelor şi ducere la adăpostul din municipiu. O soluţie nouă ar fi benefică pentru a ne uşura munca. Noi, PDL, ne-am dus cu o lege în Parlament, dar am fost lăsaţi singuri la vot, ne-au părăsit şi partenerii de coaliţie, iar cei care erau în opoziţia de atunci, PSD şi PNL, nu au votat legea. Soluţia este cea pe care am promovat-o în Parlament, prima dată, respectiv luarea câinilor de către cei care doresc, iar după o anumită perioadă în care stau în adăposturile Primăriei, eutanasierea. Este o soluţie care se aplică şi în alte ţări", a subliniat Boc.

Întrebat câţi câini comunitari sunt în oraş, el a spus că nu ştie.

Contactaţi ulterior de corespondentul MEDIAFAX, reprezentaţii Primăriei Cluj-Napoca au declarat că în adăpostul pentru câini administrat de Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP) Cluj-Napoca se află în prezent 154 de câini comunitari, o parte dintre ei fiind capturaţi înainte de 2013.

"De la începutul anului 2013 şi până în prezent au fost capturaţi de pe străzi 440 de câini. Dintre aceştia, 191 au fost adoptaţi, iar 197 au fost eliberaţi în zona de unde au fost capturaţi după sterilizare şi vindecare. Trei animale au fost eutanasiate, după ce au fost implicate în accidente rutiere şi au fost accidentate foarte grav şi nu au mai putut fi salvate. În adăpostul de pe strada Bobâlna, administrat de RADP, se află în acest moment 154 de câini", au comunicat reprezentanţii Biroului de presă al Primăriei Cluj.

Directorul RADP Cluj-Napoca, Ioan Morocăzan, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că de prinderea şi sterilizarea maidanezilor se ocupă o echipă formată din şapte persoane - hingheri, îngrijitori, dar şi medici veterinari. Morocăzan a spus că în ultima perioadă a sesizat o creştere a numărului de câini fără stăpân, care apar mai ales în zonele de la periferia oraşului, însă nici el nu a putut estima câţi maidanezi sunt pe străzile Clujului.

Directorul medical al Spitalului Clinic de Copii Cluj-Napoca, Călin Lazăr, a declarat, la rândul său, că în primele opt luni ale anului au fost muşcaţi de câini şase copii, "cazurile nefiind grave".

Contactat de corespondentul MEDIAFAX, directorul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase, Ioan Mureşan, a spus că joi va putea oferi informaţii privind numărul persoanelor care au ajuns la spital după ce au fost muşcate de câini.

Constanţa: Primăria nu ştie câţi câini sunt în oraş, dar în acest an 1.800 de oameni au fost muşcaţi

Autorităţile din Constanţa nu pot estima câţi câini comunitari sunt în oraş, însă susţin că aproximativ 300 de animale sunt adunate lunar de pe străzi, în timp ce, de la începutul anului şi până acum, peste 1.800 de persoane au ajuns la spital după ce au fost muşcate de maidanezi.

Reprezentanţii Primăriei Constanţa susţin că aproximativ 300 de câini fără adăpost sunt adunaţi, lunar, de pe străzi, deparazitaţi, vaccinaţi şi duşi la adăpostul de animale din oraş, animalele agresive şi bolnave fiind eutanasiate.

Autorităţile locale nu au putut preciza însă numărul exact al câinilor maidanezi din oraş.

În municipiu acţionează opt hingheri cu două maşini, aceştia intervenind atât la solicitările populaţiei, cât şi la acţiuni punctuale în diferite zone ale Constanţei.

Potrivit directorului medical al Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Constanţa, Claudia Cambrea, în perioada ianuarie - iunie, 1.293 de persoane, între care 214 copii, au ajuns la unitatea medicală, după ce au fost muşcate de câini. De asemenea, în lunile iulie şi august, alte 549 de persoane muşcate de maidanezi s-au prezentat la spital.

Astfel, numărul total al celor muşcaţi de câini, de la începutul anului şi până acum, a ajuns la 1.842 de oameni.

Claudia Cambrea a precizat că cele mai multe persoane muşcate de câini care ajung la spital sunt din mediul urban.

Directorul medical al Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Constanţa a mai spus că anul trecut 2.654 de persoane au ajuns la unitatea medicală cu plăgi muşcate, iar dintre acestea 1.110 au necesitat vaccin antirabic. Din cele 2.654 de persoane, 541 au fost copii, iar 2.113 adulţi. De asemenea, 2.363 de persoane care au ajuns la spital după ce au fost muşcate de câini au fost din mediul urban.

Spitalul Clinic de Boli Infecţioase este singurul din judeţul Constanţa unde poate fi făcut vaccinul antirabic.

Directorul medical a spus că, de câteva zile, unitatea spitalicească nu mai are doze de vaccin antirabic, pacienţii fiind nevoiţi să le achiziţioneze din farmacii.

De altfel, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase, Stela Halichidis, a spus, săptămâna trecută, la Constanţa, în cadrul unei dezbateri regionale pe tema proiectelor de acte normative lansate în dezbatere publică de Ministerul Sănătăţii, că au crescut costurile privind achiziţionarea vaccinului antirabic după ce acesta nu a mai fost produs de Institutul Cantacuzino, valoarea acestuia reprezintând 10 la sută din bugetul unităţii medicale.

"În ultimul timp cea mai mare problemă cu care ne confruntăm ar fi problema profilaxiei antirabice. Până acum profilaxia antirabică şi antitetanică le procuram din Institutul Cantacuzino, erau preţuri mai mici la vaccinuri, acum datorită creşterii costurilor şi datorită diminuării bugetului suntem puşi în imposibilitatea de a face faţă valului de pacienţi care vin pentru acest serviciu, mai ales că pentru perioada estivală sunt turiştii care solicită profilaxia antirabică. Zece la sută din bugetul spitalului îl consumăm pentru acest serviciu. Toate spitalele infecţioase se confruntă cu această problemă", spunea atunci managerul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase Constanţa.

Primarul Constanţei, Radu Mazăre, a anunţat de mai multe ori că intenţionează să realizeze un sondaj de opinie pentru a afla dacă locuitorii oraşului sunt sau nu de acord cu eutanasierea câinilor fără stăpân, iar în funcţie de rezultatul acestuia să fie luată o decizie.

Circa 30 de maidanezi, pe străzile din Vaslui. Autorităţile susţin că sunt aduşi câini din alte oraşe

Aproximativ 30 de câini fără stăpân se află în municipiul Vaslui, susţin autorităţile locale, care reclamă însă că primăriile din alte oraşe adună maidanezii din comunitate şi îi abandonează din maşini pe străzile din Vaslui.

Potrivit autorităţile vasluiene, în urmă cu câţiva ani, în padocurile primăriei se aflau peste 130 de câini comunitari, numărul acestora scăzând însă în ultima perioadă, astfel că în prezent aproximativ 30 de animale se mai află în adăposturi.

Primăria Vaslui cheltuie aproximativ 180 de lei pentru prinderea unui câine.

"În acest preţ intră tot ceea ce înseamnă funcţionarea serviciului de ecarisaj, de la salariile celor cinci angajaţi până la hrana, curăţenia, dezinfecţia şi chiar serviciile medicale pentru câini. Rezultatul putem spune că se vede, având în vedere că nu mai vorbim de sute de maidanezi prezenţi pe străzi, ci doar de câteva zeci, şi aceia aflaţi, în mare parte, în evidenţele noastre", a declarat, miercuri, pentru corespondentul MEDIAFAX directorul societăţii Goscom SA Vaslui, Cătălin Bârleanu.

Autorităţile vasluiene reclamă însă faptul că primăriile din alte oraşe strâng maidanezii din comunitate şi îi abandonează direct din maşini pe străzile din Vaslui.

"Poate că lucrurile ar sta şi mai bine dacă nu ar mai apărea câinii «de import», care sunt abandonaţi din maşini pe străzile periferice. Nu avem informaţii clare în acest sens de unde ar proveni exact, însă sunt uşor de identificat după felul în care umblă pe străzi, cât sunt de dezorientaţi. Din păcate, şi prinderea lor de către hingheri se face cu dificultate, având în vedere că, după capturarea unuia singur, restul câinilor reuşesc să fugă", susţine directorul Cătălin Bârleanu.

Câinii comunitari sunt adunaţi de pe străzile din Vaslui la primele orele ale dimineţii, de către doi hingheri. Există însă cazuri în care hingherii au fost bătuţi de către oamenii care îngrijeau animalele.

În judeţul Vaslui, aproximativ 50 de persoane ajung, lunar, la spital după ce sunt muşcate de câini.

Sibiu: Peste 1.500 de câini, sterilizaţi anual în singurul adăpost din municipiu

Peste 1.500 de câini vagabonzi sunt sterilizaţi anual în singurul adăpost de câini din municipiul Sibiu, în 2013 numărul animalelor care au trecut prin adăpostul Dealu Guşteriţei fiind de 639.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei Sibiu, Mirela Gligore, de la începtul anului 2013 până în prezent, prin adăpostul de câini din Dealu Guşteriţei au trecut 639 de câini, iar media anuală a câinilor care sunt luaţi de pe stradă, vaccinaţi şi sterilizaţi în adăpost este de circa 1.500, capacitatea acestuia fiind de aproximativ 200 de locuri.

"Anul acesta au trecut prin adăpostul din Dealu Guşteriţei un număr de 639 de câini. Aceştia au fost vaccinaţi, sterilizaţi, cipaţi, iar apoi, potrivit legii, au fost repuşi în teritoriu", a declarat corespondentului MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Primăriei Sibiu, Mirela Gligore.

Potrivit sursei citate, 146 de câini comunitari au fost adoptaţi în prima jumătate a anului 2013, dintre aceştia 106 fiind adoptaţi de localnici şi 40 de câini de cetăţeni străini.

Gligore a mai spus că adăpostul a fost construit în 2009, costurile fiind de circa un milion de lei.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, Decebal Todăriţă, a declarat că la Unitatea de Primiri Urgenţe au ajuns în perioada 1 ianuarie - 4 septembrie un număr de 396 de persoane, numărul fiind mai mic faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012, când s-au înregistrat 404 persoane muşcate de câinii vagabonzi.

"Potrivit statisticilor noastre, de la începtul anului până în prezent au fost îngrijite şi toaletate rănile în urma muşcăturii de câine pentru un număr de 396 de persoane, faţă de 404, câte au fost în aceeaşi perioadă a anului trecut", a declarat Decebal Todăriţă, purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu.

Autorităţile locale estimează că în Craiova sunt aproximativ 7-8.000 de câini fără stăpân

Autorităţile locale din Craiova estimează că în municipiu există aproximativ 7.000 - 8.000 de câini fără stăpân, numărul acestora fiind în creştere permanentă în ultimii ani, iar în medie zilnic ajung la spital cinci persoane muşcate de câini.

Potrivit autorităţilor locale, pentru cei aproximativ 7-8.000 de câini fără stăpân doar 18 angajaţi de la ecarisaj acţionează pentru ridicarea, transportul şi adăpostirea acestora, numărul respectiv cuprinzând atât personalul responsabil cu paza, cât şi şoferii, asistenţii şi medicul veterinar.

Angajaţii serviciului de ecarisaj au obligaţia să adune toţi câinii fără stăpân de pe domeniul public, să îi transporte la adăpostul de câini, să îi deparaziteze, să îi examineze din punct de vedere medical, să îi sterilizeze pe cei care încă nu au fost sterilizaţi, dar şi să îi crotalieze sau să îi doteze cu microcipuri.

Personalul acestui serviciu de ecarisaj, inclus în cadrul Serviciului de Salubritate, acţionează şi pe baza sesizărilor locatarilor, aceştia având un număr de telefon la dispoziţie oferit de Primăria Municipiului Craiova, încă din luna mai a acestui an, la care pot oferi detalii despre câinii fără stăpân, dar şi zonele cu câini agresivi.

În Craiova, în cursul anului 2013, a fost inaugurat adăpostul de câini de la Breasta, cu o capacitate de 512 locuri, respectând toate normele europene în vigoare, respectiv ţarcuri exterioare cu dimensiuni potrivite numărului de câini, sală de operaţii, sală de carantină, cabinet de consultaţii, dar şi depozite vestiare şi bucătărie, unde poate fi preparată mâncarea animalelor. De asemenea, adăpostul canin de la Făcăi, tot în curtea Primăriei Craiova, are o capacitate de 120 de locuri, dar, pentru că nu mai corespunde, activitatea de adăpostire a căinilor maidanezi se face la adăpostul din Breasta.

Consiliul local al municipiului Craiova a adoptat în ultima şedinţă din luna ajugust un regulament privind sterilizarea, dar şi modalităţile de adopţie sau păstrarea câinilor.

"Degeaba facem noi adăposturi, putem să îl prelungim la 5.000 de locuri, câte dorim, putem să îl facem şi la 20.000 de locuri, atât timp cât oamenii vor arunca puii în stradă, nu vom rezolva niciodată probelema câinilor vagabonzi", a declarat Lia-Olguţa Vasilescu, primarul Craiovei.

Primarul a explicat de ce se impune măsura sterilizării şi cum se va aplica aceasta.

"Fiecare persoană care deţine un câine în curte va trebui, în mod obligatoriu, să îl sterilizeze. Îl vom ajuta şi noi cu clinica pe care o avem la adăpostul de câini. Dacă nu doresc să sterilizeze animalele, din diferite considerente, trebuie să ştie că vor achita o taxă de 500 de lei la primărie. Câinii vagabonzi se vor ridica în funcţie de solicitări, până acum i-am ridicat în funcţie de solicitările de la telefonul cetăţeanului, am avut şi cazuri în care ne-am deplasat de mai multe ori", a mai spus Lia Olguţa Vasilescu.

Potrivit regulamentului, sterilizarea este obligatorie pentru toţi câinii cu şi fără stăpân din municipiul Craiova, cu excepţia celor pentru care proprietarul acceptă plata unei taxe de 500 lei/an/câine.

Printre categoriile exceptate se numără câinii bolnavi, femelele aflate în gestaţie, câinii utilitari şi câinii de rasă cu pedigree, pentru aceştia din urmă existând obligaţia plăţii unei taxe de 50 lei/câine/an. Deţinătorii de câini au mai multe obligaţii, printre care: identificarea câinelui prin microcipare/crotaliere, înregistrarea în registrul câinilor cu stăpân, sterilizarea câinilor fără rasă, să adune resturile fiziologice rezultate de la câine în spaţii publice. În cazul în care persoanele nu au lesă şi botniţă pentru câinii agresivi, amenda este de 2.000 - 2.500 lei. Tot cu aceeaşi amendă se sancţionează şi abandonarea unui câine revendicat sau adoptat pe domeniul public sau negăsirea câinelui revendicat sau adoptat la adresa specificată în formular.

Craiovenii care doresc să aibă în gospodăriile individuale mai mult de doi câini trebuie să plătească taxa anuală de 500 lei/câine. Deţinerea câinilor în apartamente se face cu acordul scris şi ştampilat al asociaţiei de proprietari, adoptat cu majoritatea voturilor proprietarilor, în baza acordului expres al proprietarilor din apartamentele limitrofe, dar nu mai mult de doi câini.

Primăria Oradea: Numărul câinilor vagabonzi a scăzut în ultimii 10 ani de la peste 2.000 la 120

Reprezentanţii Primăriei Oradea susţin că în oraş mai sunt "cam 100-120 de câini comunitari" şi că în 2013 nu s-a înregistat niciun caz de persoane muşcate de câinii vagabonzi, al căror număr, potrivit evidenţelor municipalităţii, era de peste 2.000 în urmă cu zece ani.

Administratorul adăpostului de câini Grivei, aflat în subordinea Administraţiei Domeniului Public Oradea, Călin Ardelean, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX că în prezent în Oradea mai sunt "cam 100-120 de câini comunitari".

"Sunt zile în care primim cinci sesizări din partea populaţiei, cum a fost cea de azi, şi alte zile, cum a fost cea de ieri, în care s-au înregistrat doar două apeluri telefonice, dar aproape că nu trece nicio zi în care să nu fim anunţaţi despre locurile de unde pot fi ridicaţi de pe străzi câini comunitari. Câinii adunaţi de pe străzi sunt oferiţi ulterior populaţiei spre adopţie. Potrivit evidenţelor adăpostului Grivei, săptămânal sunt adoptaţi între 15 şi 18 maidanezi, în luna august înregistrându-se 52 de adopţii", a spus Ardelean.

El a precizat că "în acest an nu s-a înregistrat niciun caz de persoane muşcate de câini vagabonzi, conform informaţiilor primite de la spitalele din Oradea", dar şi că, potrivit evidenţelor municipalităţii, numărul câinilor comunitari a scăzut în ultimii 10 ani de la peste 2.000 la aproximativ 120 în prezent.

La ora actuală, în adăposul Grivei sunt cazaţi circa 300 de câini. Adopţia se face gratuit, dar înainte de a fi puşi la dispoziţia noului proprietar maidanezii sunt castraţi, vaccinaţi şi identificaţi prin tatuaj şi plăcuţă numerotată. Noul proprietar al câinelui este obligat să semneze un angajament că nu va abandona patrupedul şi că îl va îngriji, în cazul în care îşi încalcă aceste obligaţii putând fi amendat.

Potrivit unui regulament adoptat de Consiliul Local la începutul anului, în Oradea este obligatoriu ca toţi cetăţenii care deţin câini să-i înregistreze şi sterilizeze, măsura din urmă neaplicându-se animalelor de rasă. Orădenii care deţin câini de rase comune şi nu doresc ca animalele lor să fie sterilizate trebuie să achite o taxă anuală de 100 de lei, banii colectaţi fiind folosiţi pentru întreţinerea adăpostului Grivei.

Primăria Oradea a demarat la începutul acestei veri campania "Fără maidanezi pe străzi", în cadrul căreia a îndemnat populaţia să anunţe la un număr de telefon prezenţa câinilor fără stăpân, pentru ca aceştia să poată fi ridicaţi de pe străzi de către angajaţii adăpostului Grivei.

Municipalitatea a anunţat că, pentru rezultate mai bune, vrea să extindă campania în toată zona metropolitană Oradea, din care fac parte încă alte opt unităţi administrativ-teritoriale.

Potrivit unei declaraţii făcute de primarul municipiului Oradeea, Ilie Bolojan, la demararea campaniei, obiectivul municipalităţii este ca până în 2016 Oradea să devină un oraş fără câini comunitari.

În 2012, gestionarea câinilor comunitari din Oradea a fost preluată de serviciul de profil al Administraţiei Domeniului Public de la o organizaţie neguvernamentală, ai cărei susţinători au protestat la vremea respectivă împotriva acestei decizii, dar în urma aplicării Hotărârii Consiliului Local, Primăria a estimat că a scăzut numărul câinilor vagabonzi, crescând cel al adopţiilor de animale.