Solidaritatea Sanitară: România riscă să piardă şi pacienţii, nu doar medicii

"Medici care pleacă pentru salarii mai mari; asistenţi care părăsesc ţara pentru condiţii de lucru mai bune; pacienţi care vor pleca pentru un tratament mai bun în alte ţări, tratamentul fiindu-le plătit de statul român, deteriorarea inevitabilă a capacităţii de tratament din România - este un şir de evenimente la care riscăm să asistăm din luna octombrie a acestui an, odată cu intrarea în vigoare a Directivei UE nr. 24/2011", spune organizaţia pe baza studiului "Impactul Directivei nr. 24/2011 asupra sistemului sanitar din România" (Editura Sodalitas, 2013).

Potrivit federaţiei, mii de români se tratează deja în spitalele din Szeged, Gyula şi Debrecen, preferând să îşi achite costul unor servicii medicale de calitate.

"În condiţiile în care directiva obligă statul român să le ramburseze bani de tratament, procesul va capătă o amploare nemaiîntâlnită, lipsind nenumărate spitale de potenţiali pacienţi şi golind visteria Casei Naţionale de Asigurări Sociale de Sănătate", arată Solidaritatea Sanitară, precizând că principala consecinţă a directivei o va constitui faptul că pacienţii care au cel puţin un nivel mediu vor urma medicii români în ţările de destinaţie, în timp ce cei săraci vor "încerca să-şi găsească alinarea în ceea ce va rămâne din sistemul sanitar românesc".

Efectul directivei, aplicabilă din octombrie 2013, va fi acesta dacă România nu reuşeşte să aplice un plan coerent de reformă pe zona sistemului de finanţare a sănătăţii şi pe cea a calităţii serviciilor medicale, spune în continuare organizaţia, menţionând că "a aloca 50 sau 500 de milioane de euro suplimentar pentru salarizare nu rezolvă încă problema de fond, fiind necesară o reformă care să reaşeze însuşi sistemul de finanţare a sănătăţii" şi că "nu este vorba doar de creşterea nivelului de salarizare, acesta fiind doar unul din mulţii paşi ce trebuie făcuţi" pentru creşterea calităţii serviciilor medicale.

Directiva nr. 24/2011 pune o presiune deosebită pe statul român în special în următoarele direcţii: decontarea serviciilor medicale pentru românii care se tratează în străinătate, crearea procedurilor specifice autorizării prealabile, asigurarea unui standard de calitate a serviciilor medicale, crearea sistemului de informare a pacienţilor, existenţa unui sistem funcţional de asigurări de malpraxis, asigurarea coerenţei dintre măsurile de reformă şi principiile de funcţionare ale unui sistem de sănătate enunţate în directivă şi existente la nivelul UE, construirea unui sistem de sănătate occidental pentru eventualii pacienţi din Occident, mai spun reprezentanţii organizaţiei.