Soluţiile PLUS, după ce Comisia Europeană a activat procedura de infringement: Primul pas e transparentizarea pieţei lemnului în România

„În timpul guvernării Cioloş, în 2016, au fost făcuţi paşi importanţi pentru a demara implementarea unui sistem eficient de monitorizare: a fost dezvoltat instrumentul Radarul Pădurilor pentru a implica în mod activ cetăţenii, a fost creat Inspectorul Pădurilor ca platformă de monitorizare a exploatărilor forestiere, incluzând un sistem de alertare bazat pe imagini satelitare, sistemul SUMAL a intrat într-un proces de reproiectare pentru a deveni mai eficient. Doar că, din 2017, după instalarea guvernelor PSD, proiectele au stagnat sau chiar au fost anulate complet. Miniştrii Apelor şi Pădurilor care s-au succedat în multele guverne instalate şi apoi date jos de către PSD nu doar că au ignorat problema implementării regulamentului UE, ci unii dintre ei chiar au oprit proiectele începute şi au întrerupt funcţionarea instrumentelor deja implementate”, au transmis reprezentanţii PLUS, într-un comunicat de presă remis, miercuri, MEDIAFAX.

Sursa citată mai spue că aparent este în derulare un proiect de optimizare a SUMAL, aplicaţia prin care se face monitorizarea circulaţiei lemnului în România, prin colaborarea cu STS.

„Termenele de finalizare şi de implementare ale acestuia sunt necunoscute, iar asigurările date de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor au un grad foarte scăzut de credibilitate după ce promisiunile de a implementa o aplicaţie mai performantă până la jumătatea lui 2019 au fost încălcate. Chiar dacă aplicaţia va fi într-un final implementată, există dubii serioase că ea va fi capabilă să sprijine monitorizarea şi sancţionarea celor care pun pe piaţă lemn recoltat ilegal. Problemele sunt mult mai profunde şi necesită soluţii mai complexe decât o simplă platformă digitală”, mai arată comunicatul de presă.

PLUS propune transparentizarea pieţei lemnului din România.

„Recentele statistici prezentate de Inventarul Naţional Forestier, aflat la finele celui de-al doilea ciclu de măsurători, demonstrează cu claritate că există o piaţă neagră a lemnului. Punând cap la cap cifrele din statisticile oficiale referitoare pe de o parte la consumul de masă lemnoasă în industria de prelucrare şi pe de altă parte numărul de gospodării care folosesc lemnul ca sursă de energie, devine evidentă discrepanţa dintre aceste cifre şi volumul oficial de lemn exploatat anual la nivel naţional. Există o cantitate deloc neglijabilă, potenţial de ordinul milioanelor de metri cubi, care se trafichează prin reţele ilegale, generând evaziune fiscală şi corupţie”, conform sursei menţionate.

PLUS susţine că atâta timp cât nu vom şti adevărul despre consumul real de lemn al României, în industrie şi pentru uz casnic, piaţa neagră va exista şi va căuta noi metode de ocolire a legii sau de eludare a sistemului de sancţiuni.

Partidul condus de Dacian Cioloş mai propune un control eficient al circulaţiei şi comercializării lemnului în România trebuie să înceapă cu regândirea modalităţilor de punere pe piaţă.

„Actualul sistem, bazat pe vânzarea lemnului pe picior, este ineficient şi generator de erori şi corupţie. Nu există niciun mecanism de control serios asupra veridicităţii volumelor estimate prin actele de punere în valoare, acesta fiind primul punct dintr-un lanţ de slăbiciuni ale actualului proces de exploatare şi comercializare a lemnului. De altfel, dovada acestor probleme se regăseşte în chiar datele actuale ale SUMAL: foarte multe exploatări raportează la finalul lucrărilor un volum de buştean transportat cu avize care este egal cu volumul actului de punere în valoare, ca şi cum arborii nu ar fi avut crăci, lemn de foc sau depreciat”, precizează documentul de presă.

De altfel, PLUS precizează că trebuie stopate practicile curente ale celor care sunt implicaţi în exploatarea şi transportul lemnului.

„Este de notorietate faptul că se solicită avize de transport cu perioadă lungă de valabilitate, uneori chiar şi de 24 de ore, pentru transporturi care durează maxim 2-3 ore. Intenţia e clară: utilizarea aceluiaşi aviz de mai multe ori, astfel încât la un control să nu se poată depista că lemnul e recoltat ilegal. Soluţia este obligativitatea echipării camioanelor care fac transport de material lemnos cu GPS şi împerecherea fiecărui document de transport cu identificatorul maşinii pentru a face imposibilă utilizarea avizului de mai multe ori”, explică sursa citată.

Aceştia cred că mai este necesară revizuirea modului de monitorizare a lemnului provenit din afara fondului forestier, de pe păşunile împădurite sau alte proprietăţi private.

„Proprietarul nu trebuie împiedicat să beneficieze de bunurile sale, inclusiv prin recoltare de lemn, dar este necesar un mecanism simplu şi eficient de evidenţă a volumelor puse în circulaţie şi consum din astfel de surse”, completează comunicatul de presă.

PLUS subliniază că „toate aceste aspecte implică un efort conjugat şi o asumare explicită a responsabilităţii la nivelul autorităţilor statului, de la guvern şi parlament până la administratorii de fond forestier, pentru a corecta reglementările, procedurile şi normele aplicate în materie de punere în piaţă şi transport a lemnului”.

„Cu excepţia proiectelor începute în 2016, dar stopate ulterior de către guvernările PSD, până acum nu a existat nici o dovadă clară a dorinţei de a aborda serios problema tăierilor ilegale în România. De fiecare dată soluţiile au fost cosmetizări ineficiente, menite să distragă atenţia publică şi să camufleze problemele profunde ale exploatării şi comercializării lemnului. Oare şi de această dată vom asista la o soluţie cosmetică?”, au conchis reprezentanţii formaţiunii conduse de Dacian Cioloş.

Reacţia vine după ce Comisia Europeană a transmis că a activat, miercuri, procedura de infringement pentru ţara noastră, din cauza legislaţiei defectuoase care nu permite gestionarea şi verificarea de către autorităţile române a cantităţilor mari de lemne tăiate ilegal din pădurile României.

Astfel, CE a decis, miercuri, să transmită României o scrisoare de punere în întârziere. Ţara noastră are „un termen de o lună pentru a lua măsurile necesare în vederea remedierii deficienţelor identificate de Comisie”.

În caz contrar, Comisia Europeană poate decide să trimită autorităţilor române un aviz motivat.