Sondaj ANRM: Cetăţenii doresc să fie mai bine informaţi despre gazele de şist

"Peste 60% dintre cei intervievaţi susţin că sunt slab informaţi cu privire la ceea ce înseamnă resurse neconvenţionale - gaze de şist, la activităţile de explorare şi exploatare, avantaje şi dezavantaje", potrivit unui comunicat al ANRM.

Sondajul a fost realizat în zonele în care sunt situate perimetrele cu potenţial de gaze de şist, respectiv judeţul Constanţa (oraşul Constanţa şi comunele Costineşti şi Limanu) şi judeţul Vaslui (Bârlad şi comunele Iana, Pungeşti, Ştefan cel Mare şi Băceşti).

În ambele zone s-a înregistrat un procent ridicat (peste 40%) al celor care cred că lucrările iniţiale sunt direct lucrări de exploatare.

De asemenea, peste 50% din cei intervievaţi au firmat că nu ştiu care este durata etapei de explorare (între 3 şi 5 ani) în urma căreia se stabileşte dacă există zăcăminte de gaz în zonele respective.

Peste 65% din cei care au luat parte la sondaj au spus că nu ştiu care sunt posibilele riscuri ale etapei de explorare, iar peste 50% au afirmat că nu cunosc dezavantajele etapei de exploatare. Întrebaţi care sunt avantajele explorării/exploatării, peste 40% au declarat că nu ştiu.

Un procent de 47% susţine că nu a existat o informare corectă până în acest moment în spaţiul public.

În ceea ce priveşte sursele de informare, aproximativ jumătate dintre cei intervievaţi consideră că Primăria ar trebui să informeze cetăţenii cu privire la activităţile care vizează explorarea. Următoarele instituţii menţionate sunt Guvernul şi Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. În opinia celor care au răspuns sondajului, experţii din cadrul ANRM ar fi cei mai în măsură să informeze corect despre gazele de şist.

Sondajul face parte din campania de informare şi dezbatere publică pe tema gazelor de şist realizată de ANRM, cu sprijinul Comisiei Europene, în perioada iulie-noiembrie 2013.

Industria gazelor de şist este contestată de activiştii de mediu, care susţin că accesarea zăcămintelor, mai greu de extras faţă de zăcămintele tradiţionale de gaze naturale, poate contamina apele subterane cu substanţe chimice.

România se situează pe locul al treilea în Europa după rezervele recuperabile de haze de şist, după Polonia şi Franţa. Această cantitate ar putea să acopere consumul naţional de gaze pentru 100 de ani.

În România, compania americană Chevron a obţinut, în 11 iulie, acordul de mediu pentru amplasarea sondelor de foraj şi explorare a gazelor de şist în trei zone din judeţul Vaslui. Chevron mai deţine concesiuni şi în Dobrogea.

Chevron intenţionează să înceapă în a doua jumătate a acestui an forarea unui puţ de explorare a gazelor de şist în judeţul Vaslui şi va iniţia studii seismice pentru cele trei perimetre din judeţul Constanţa.

Ministrul Mediului, Rovana Plumb, declara, în 9 iulie, că nu există "niciun fel de risc" pentru mediu şi pentru sănătatea oamenilor în cazul explorării gazelor de şist şi că "poziţiile" exprimate de vasluieni în dezbaterile publice sunt "în procent de 99,9% legate de exploatarea gazelor de şist, nu de explorare".

În judeţul Vaslui, Prefectura a dat în judecată 11 consilii locale care au refuzat să revoce hotărâri de interzicere a explorării şi exploatării gazelor de şist pe teritoriul unor comune.

Deciziile Consiliile Locale au luate acele decizii după ce Consiliul Judeţean Vaslui a eliberat, în lunile decembrie 2012 şi ianuarie 2013, trei certificate de urbanism pentru explorarea gazelor de şist în trei perimetre din judeţul Vaslui, respectiv Păltiniş (Băceşti), Popeni (Găgeşti) şi Siliştea (Pungeşti).