SONDAJ. Mergeţi la vot la alegerile prezidenţiale?

Clasa politică s-a adaptat contextului unei prezenţe la vot din ce în ce mai reduse, preferând unei reforme profunde cultivarea unui electorat captiv.  Astfel, calculele electorale ale partidelor au ţinut cont în mare măsură de aşa-zisul „electorat dur”, disciplinat la vot şi care îşi exercită drepturile doar în paradigma guvernării indiferent de cine şi cum o exercită. Or, în aceste condiţii, cea mai mare frică a partidelor este activarea acelui electorat care nu se simte reprezentat şi pentru care nicio formaţiune politică nu are în acest moment o ofertă credibilă.

1990. Prezenţa la vot este de 86,19% într-un scrutin prezidenţial desfăşurat simultan cu alegerile parlamentare.

1992. În primul tur, în septembrie, şi-au exprimat opţiunea prin vot 76.29% dintre românii cu acest drept, iprezenţa scăzând, în al doilea tur, în octombrie, la 73.23%.

1996. În primul tur al alegerilor, 76,01% dintre votanţi au mers la urne pentru alegerea preşedintelui, în timp ce în al doilea tur procentul a scăzut la 75.9%.

2000. O scădere simţitoare se observă în 2000, când prezenţa românilor la vot a fost 65,31% în primul tur şi 57.5% în cel de-al doilea.

2004. Prezenţa la vot în scrutinul prezidenţial continuă să scadă. 58,51% dintre români au ieşit la urne în primul tur, cel de-al doilea înregistrând o prezenţă de numai 55,21%.

2009. Alegerile din anul 2009 au fost primele care s-au organizat independent de scrutinul pentru alegerea membrilor Parlamentului. În primul tur, s-au prezentat la vot 54.37% dintre românii cu drept de vot, iar în turul al doilea - 58.02%).

Cum vor arăta statisticile în acest an?

SONDAJ. Tu mergi la la vot la alegerile prezidenţiale?