Sora lui Kim spune că „un incident şocant este inevitabil”, dacă avioanele-spion americane continuă să zboare la est de peninsula coreeană. Incidentul menţionat de Kim Yo-jong ar fi doborârea unui avion american.
Phenianul şi-a lansat ieri avioanele interceptoare pentru a elibera spaţiul aerian pe care îl consideră zona sa economică exclusivă: o fâşie adâncă la 200 de mile marine (370 de kilometri) în largul coastei Coreei de Nord. Avioanele americane ar fi fost puse pe fugă, dar ar fi reapărut la scurt timp după, văzute la 400 de mile est de coastă, potrivit propagandei nordice.
În total, apărarea aeriană nord-coreeană a numărat „opt intruziuni americane luni, 10 iulie. Conform dreptului maritim internaţional, apele teritoriale ale Coreei de Nord se întind pe doar 12 mile marine (22 km)”.
Pentagonul a răspuns la ameninţare, menţionând că Statele Unite „se angajează, ca întotdeauna, să zboare şi să navigheze în mod responsabil şi în siguranţă oriunde este permis de dreptul internaţional”.
În 1969, nord-coreenii au doborât un avion de recunoaştere al Marinei SUA care zbura deasupra Mării Japoniei pentru a verifica comunicaţiile. Cei 31 de militari americani de la bordul Lockheed L-1049 Super Constellation au fost ucişi.
Au urmat zile de nehotărâre teribilă la Casa Albă, unde stătea preşedintele Richard Nixon. Pentagonul a dat sfături pentru o răzbunare: de la doborarea unui avion nord-coreean până la utilizarea unei arme nucleare.
În final, americanii au decis să nu reacţioneze în forţă, pentru a evita un război care ar fi putut implica Uniunea Sovietică. Henry Kissinger, care era atunci consilier pentru securitate naţională, a scris în memoriile sale: „Răspunsul nostru a fost slab, indecis şi dezorganizat”.
Chiar şi astăzi, propaganda de la Phenian îl celebrează pe Hyon Ki Su, pilotul Mig-21 care a doborât Super Constelaţia, drept „eroul care i-a măturat pe nenorociţii imperialişti din cer”.