Sorin Cîmpeanu, fost ministru al Educaţiei, despre propunerea Academiei Române de a OBLIGA studenţii să rămână în ţară: Prin constrângeri, nu poţi obţine rezultatele dorite

"Din experienţa profesională, academică, am ajuns la convingerea că prin constrângeri, nu poţi obţine rezultatele dorite. Nu cred că a-i obliga este calea corectă, ci este obligaţia noastră, mai cu seamă a celor care au responsabilităţi de decidenţă să facem în aşa fel încît a rămâne în România, a studia în România să constituie o alegere viabilă pentru toţi tinerii. Şi mă refer nu numai la oportunitatea de a învăţa, de a avea o carieră în învăţământ, în cercetare, ci mă refer şi la progresul general al societăţii şi la atractivitatea acestor locuri de muncă unde ne dorim să avem cei mai valoroşi absolvenţi ai facultăţilor", a declarat, pentru MEDIAFAX, Sorin Cîmpeanu, fostul ministru al Educaţiei.

Fostul ministru a explicat cât de importante sunt programele internaţionale pentru studenţi şi că o astfel de strategie precum cea propusă de Academia Română ar veni în contradictoriu.

"Toată lumea încurajează programele Erasmus şi Erasmus Plus, deci schimburi, studiul în universităţi din străinătate şi strategia Academiei ar intra în contradicţie directă cu aceste programe care încurajează mobilităţile internaţionale. Trebuie să încurajăm rămânerea în ţară a resursei umane valoroase, dar nu prin obligativitate, ci prin creerea unor condiţii care să facă din rămânerea în ţară o variantă viabilă, atractivă", a adăugat Sorin Cîmpeanu.

Sorin Cîmpeanu a făcut o comparaţie cu sistemul de învăţământ superior militar, în care absolvenţii chiar sunt obligaţi să rămână în ţară după terminarea studiilor, dar ei beneficiază de anumite avantaje.

"Studenţii care sunt admişi într-o instituţie de învăţământ superior militar, îşi asumă de la bun început faptul că după absolvirea facultăţii vor trebui să rămână în ţară. Aceşti studenţi beneficiază de cazare, masă gratuită şi soldă, iar ei beneficiază de repartiţie garantată, de un loc de muncă asigurat. Exact asta este marea diferenţă. În învământul superior civil, în absenţa acestor avantaje nu cred că este normal să impunem restricţii", a mai spu Cîmpeanu.

Studenţii condamnă posibilitatea de a fi obligaţi să rămână în ţară după încheierea facultăţii.

"Este alegerea ta cu ce vrei să faci în viaţă, nu trebuie să te oblige nimeni, oricum, avem salariile pe care le avem. Nu suntem de acord, dar ce avem de făcut dacă chiar se aplică lucrul ăsta, dar nu e corect şi cred că o să iasă un foarte mare scandal din chestia asta că suntem foarte mulţi studenţi şi nu cred că o să ne convină, dacă suntem noi băieţi deştepţi să plecăm din ţară şi să rămânem aici, nu este corect deloc", a explicat o studentă la Facultatea de Geografie.

"Nu e corect nici pentru colegii noştri de la medicină pentru că ei învaţă aici 12 ani de zile şi nu poţi să îi obligi să rămână în ţară, încă pe atâta când ar putea să să plece pe un salariu mult mai mare. Locuri de muncă nu sunt, salarii nu sunt, nu ştiu ce cred ei că o să rezolve dacă ne obligă să rămânem în ţară", a spus un student la Facultatea de Drept.

Academicienii au publicat "Strategia de Dezvoltare a României în următorii 20 de ani", prin care oferă soluţii şi pentru exodul abolvenţilor către Occident.

"Pentru a reduce pierderile de capital uman cu pregătire superioară, prin părăsirea ţării, credem că se impune ca orice absolvent de învăţământ superior, beneficiar al subvenţiei de la buget, să fie obligat să lucreze în ţară un interval de timp egal cu durata studiilor subvenţionate sau să deconteze cheltuielile cu pregătirea profesională", se arată în "Strategia de Dezvoltare a României în următorii 20 de ani", publicată de Academia Română.