Sorin Oprescu, la "După 20 de ani", despre riscul unui cutremur mare: "Mi-e teamă pentru oamenii care stau în clădiri vechi". Principalele declaraţii ale primarului Capitalei

Edilul a subliniat că, potrivit prevederilor legale în vigoare, nu are dreptul să oblige bucureştenii să accepte consolidarea locuinţelor pe care le deţin şi să se mute temporar din acestea, însă face demersuri la Guvern pentru modificarea legii.

"Stau pe capul Guvernului", a afirmat Oprescu.

Primarul general a precizat, în acelaşi context, că în Capitală au fost consolidate, în ultimii ani, 30 de clădiri cu risc seismic, care are au între 160 şi 180 de apartamente, iar alte 15 sunt "în lucru".

Întrebat care este situaţia clădirilor din Centrul Vechi, Sorin Oprescu a spus că în această zonă sunt 186 de imobile, dintre care "trei sferturi" au fost retrocedate.

Potrivit edilului şef al Capitalei, 24 dintre clădirile din Centrul Vechi au fost consolidate "pe banii proprietarilor".

În privinţa celorlalte câteva zeci cu risc seismic, Oprescu a subliniat că nu are "niciun instrument" pentru a acţiona în conformitate cu legea.

"Problema este că proprietarii de la parter îşi fac afacerile", a explicat primarul, cu referire la motivul pentru care nu pot fi făcute alte consolidări în zonă, la clădiri cu restaurante, cafenele şi magazine la parter.

În aceeaşi emisiune, Sorin Oprescu a fost întrebat unde locuieşte şi dacă respectiva ar putea avea probleme în caz de cutremur. Edilul a precizat că stă pe strada Popa Savu, aflată în sectorul 1, în zona Charles de Gaulle, şi că, din câte a aflat de la un vecin, locuinţa este sigură.

Principalele declaraţii ale primarului:

Despre referendumul privind exploatarea gazelor de şist din Pungeşti:

Referendumul este cea mai democratică formă de a consulta cetăţenii. Cred că ar rezolva problemele.

Despre protestele faţă de proiectul de la Roşia Montană:

Opt ani aceşti oameni n-au auzit decât promisiuni, decât vorbe. Era de aştepat să iasă.

Cred că nici n-ar fi fost reacţia asta dacă n-ar fi fost starea asta de care vorbeam şi cred eu că lucrurile rămâneau în casă, în sensul de liniştit, dacă guvernatorul ar fi ieşit în stradă să spună că noi vom cumpăra tot ce trebuie ca să exploatăm aurul de la Roşia Montană.

Despre exploatarea cu cianură: N-am expertiza tehnică să vă spun dacă exploatarea cu cianură este potrivită, iar chestiile cu imaginile luate din altă parte pot să fie reale.

Despre votarea lui Crin Antonescu pentru alegerile prezidenţiale:

Am spus întotdeauna, mi-a fost sprijin, îl respect, mă onorează cu prietenia lui, n-o să uit niciodată cum s-a aşezat în faţă şi nu era comod cum se uitau cei de la PDL la el. Am inut minte şi am încercat să îmi iau şi eu revanşa de a-l susţine când a fost ales ca senator. Cred eu că până la urmă lucrurile vor avea aceeaşi continuitate.

Sigur că l-aş vota. I-aş vota pe toţi.

 Dacă vor candida şi Victor Ponta şi Crin Antonescu: E mai greu. Nu are rost să semăn şi eu dihonie. 

Eu cu domnul Băsescu am relaţii instituţionale, nu juridice.

Despre candidarea la preşedinţie:

Nu îmi trece prin cap. Sunt pe poziţia de primar general cu responsabilităţile lui. Stau să mă uit în ţară, dreapta nu e conturată, stânga are şi ea problemele ei. De când mă ştiu, n-au ţinut coaliţiile de-a lungul timpului. Au fost tot timpul interese.

Eu vreau să fac ceea ce am promis că fac. Stau şi eu cu lista aia să bifez şi să pot să împing lucrurile înainte.

Despre descentralizare:

Am discutat cu Liviu Dragnea, acum vreo souă sptămâni, despre regiunea Bucureşti, despre cum va fi regiuna metropolitană, nu numai la noi va fi. Va fi şi princ elelalte municipii. 

I-am explicat că dacă descentralizează fără resursă, nu are şanse.

I-am spus mai demult domnului premier, dacă doreşte să funcţionăm în continuare ca şapte oraşe, cu taxele care se îndreaptă către primăriile de sector, nu mă deranjeayă. Mă deranjează că veniţi voi, jurnaliştii, şi îmi cereţi socoteală că se cheltuiesc bani pe panseluţe. Ei cheltuiesc banii pe panseluţe.

Sigur că susţin descentralizarea, dar făcută cu parcimonie. Patrimoniul rămâne al Capitalei, altfel se duc bucăţi de teren, clădiri, instituţii. 

Despre mersul cu bicicleta:

Am spus că nu se poate circula cu bicicleta în tot Bucureştiul. Este cineva care nu are niciun interes să se plimbe cu bicicleta, este omul partidelor. Există în Bucureşti 172 de kilometri de pistă, dintre care 62 sunt blocaţi de Poliţie, care a spus că nu sunt corespunzători. în schimb, a existat aprobare.

E greu să mă înţeleg, 

Vreau să reînviez spiritul, atmosfera, să viziteze Academia.

Despre acţiunea "Bicicleşti":

Am fost eu foarte fericit la rândul meu când am văzut că nu înjură cei din maşini. Timp de cinci veri, Kisselefful a reprezentat o zonă unde sâmbăta şi duminica până la prânz tinerii băteau mingea.

Vreau să permanentizez acest lucru.

Am de gând să măresc Calea Victoriei, să fac pistă pentru biciclişti pe o parte.

Despre părerea în legătură cu Bucureştiul:

Sigur că nu sunt mulţumit.

Despre planurile pentru Capitală:

În iunie intrau în acţiune 174 de şantiere, sigur că aici intră apă, canal pe străzile care nu au avut niciodată aşa ceva. Mai am 15 străzi pe care se întinde acum asfaltul, s-a pus canalizare la Măgurele, la prelungirea Ghencea am terminat cu arterele. 

Pasajul Mighai Bravu este la categoria lucrări în desfăşurare. Am aşezat deja grinzile. dacă ne permite şi vremea se va lucra toată iarna. La sfârşitul lui martie, aprilie, putem să dăm drumul. 

Şi sâmbăta şi duminica se lucrează. 

Despre eventualitatea unei demisii în cazul nerespectării promisiunii de rezolvare a problemei câinilor

Pe mulţi am impresia că-i deranjează Oprescu. Dacă aş fi ştiut şi aş fi putut întoarce ceva, aş fi plecat în momentul ăla (n.r. după cazul Ionuţ Anghel). Am văzut cum s-a dihotomizat toată clasa socială bucureşteană. Aţi spus acum câteva minute, am lege, am bani să pot să organizez serviciul ăsta. Eu am rămas siderat în 

În 18 luni estimez că rezolvăm problema câinilor. Indicele de control al meu este scădere muşcăturilor. 

Am pus două numere de telefon care sunt 24 din 24 funcţionabile, unul pentru adopţii iar altul pentru prindere. Eu sunt într-un fel mulţumit că am reuşit să controlăm atenţia, fenomenul de la şcoli, de la grădiniţe. Am mai spart şi o serie întreagă de haite. Am posibilitatea cu 12 echipaje complete, cu poliţia locală, să menţin rata de la 150-200 câini prinşi pe zi. 

Despre câinii comunitari:

Nu ştiu câţi mai sunt. Planul prevede să reducem undeva la 80 la sută, numărul lor să dispară de pe străzi. Încep să am unde să-i duc. 720 au fost adoptaţi, noi sprijinim adopţia, 520 şi-au găsit locul în adăpostul de la Uzunu. 800 de locuri sunt în bazele noastre. Se spune că sunt aproximativ 65.000 de câini comunitari acum. Eu vă spun foarte sincer, nu prea cred în date. Capacitatea de prindere este 150-200 pe zi,

Despre cazul Ionuţ Anghel:

Ca toată lumea mă simt responsabil, pentru că ştiu că cinci ani de zile m-am rugat să se facă adăposturi. Consiliul General, timp de patru ani de zile, 2008-2012, a tăiat în mod regulat banii din care puteam să construiesc adăposturi.

În România se poate întâmpla orice, sunt gata să răspund de faptele mele. Fiecare are partea lui de responsabilitate. Eu n-am fugit, eu mi-am asumat responsabilitatea. Eu când am ieşi să explic că îmi pare rău ce s-a întâmplat, eu nu m-am dus acoo ca să plâng electoral, cîă aşla am vaăzut eu un prieten care plângea odată. Sunt şi eu tată, sunt bunic, am vaăzut ce tragedie s-a întâmplat. Nu mă linişteşte că era domeniu privat, faptul e fapt.

Reteritorializarea câinilor a fost cea mai mare prostie. La bloc nimeni n-a avut grijă de ei, i-au lăsat fără hrană, fără îngrijire şi ei s-au constituit în haite.

Toată lumea e de vină, în special cei care s-au declarat iubitori de câini şi n-au făcut mai nimic, şi administraţia, dar era şi încătuşată de lege.

Despre soluţia durabilă în cazul câinilor de pe străzi:

Acum construim 3500 de locuri pentur câini. Vreau ca în martie să ajung la o posibilitate de adăpostire de 10-15.000. 

I-am eutanasiat până acum pe câinii bolnavi.

Despre ce vor trebui să facă cetăţenii în caz de cutremur:

Cetăţenii avem afişat la intersecţiile foarte mari locurile de adunare, unde găsesc adăpost. Nu va fi confuzie, vor fi informaţii scurte. Vor apărea pe outdooruri, mesajul se repetă 24 de ore. 

Ce se întâmplă cu clădirile din riscul 2 de pericol seismic:

Să le văd eu consolidate de urgenţă, în special pe cele care prezintă pericol public, o parte in centrul istoric, o parte in partea de nord a capitalei, peste tot sunt clădiri şubrede. Am început să facem o analiză asupra clădirilor cumpărate de societăţi comerciale. În propunerile pe care le adresăm Guvernului se află şi un certificat de seismicitate, de protecţie în cazul seismelor. La fiecare vânzare-cumpărare va exista certificatul acesta. Omul trebuie să ştie, e viaţa lui până la urmă. Clientul poate să fie păcălit.

Răspunsul Guvernului: până la sfârşitul acestei luni.

Despre instruirea populaţiei privind cutremurele:

Nu am vrut sa insist, ca romanilor li se face frica.

Bucureştenii trebuie sa cunoasca cum sa incerce sa se acopere cu ceva ca sa nu se lovească, dupa care urmează intervenţia celor de afară. Există un plan de intervenţie, locuri de adăpostire, locuri de tratament.

Am început cu copiii în şcoli, e la flyere prelucrate de corpul profesoral şi de învăţători cu ei. Am început cu clasele 1-4, e segmentul în care am încredere totală, că pot să le modelez educaţia. Sprijinul cel mai mare a fost de la ISU Bucureşti.

I-am rugat pe profesorii de la facultatea de Construcţii, am ales oamenii care pot sa facă expertize. Aştept de urgenţă aceste precizări, cum va considera Guvernul, în aşa fel încât să pot să intru să-l consolidez. În aşa fel încât să pot să închid pentur o durată de timp clădirile care prezintă pericol public.

Despre pericolele în care se află clădirile din Bucureşti privind cutremurele

Palatul Victoria are frontonul şi părţile laterale ridigizate astfel încât să joace toată clădirea. Noi mai avem puţin şi terminăm un centru sus, lângă palatul Cotroceni, un centru de dezastre.

 - Mi-e teamă pentru oamenii care stau în clădiri vechi. Participarea noastă este facultativă. Eu nu am, conform Constituţiei, dretul să-i forţez că sunt de acord. Stau pe capul guvernului, dar din păcate lucrurile merg destul de greu. Este probabil o chestiune de mentalitate a oamenilor, se întâmplă şi la Galaţi, şi în Bucureşti. 

Telespectatorii Pro TV vor putea afla din dialogul pe care primarul Capitalei îl va avea cu Cristian Leonte, Claudiu Pândaru şi Cristian Hostiuc care sunt proiectele urbane ale primăriei, dar şi care va fi viitorul încălzirii centralizate.

Care sunt soluţiile pe termen scurt şi soluţiile durabile privind problema câinilor vagabonzi din Bucureşti, precum şi tendinţele în transportul public din Capitală vor fi alte teme care vor fi detaliate de Sorin Oprescu.

Bilanţul partidelor politice la un an de la alegerile parlamentare şi planurile de acţiune în vederea alegerilor prezidenţiale vor fi dezbătute de primarul general al Capitalei împreună cu jurnaliştii Pro TV, duminică, la "După 20 de ani".