Sorin Ovidiu Vântu, cheie în cele mai complexe dosare din justiţie, dar scos de sub acuzare sau achitat

Numele lui Sorin Ovidiu Vântu a apărut în toate fazele celor două procese, privind prăbuşirea FNI şi FNA, însă nu a fost adus în faţa judecătorilor, decât în dosarul privind constituirea Băncii de Internaţionale de Dezvoltare (BID).

Pentru prima dată, în 15 iunie 2005, Judecătoria Sectorului 1 l-a condamnat pe Sorin Ovidiu Vântu la doi ani de închisoare în dosarul BID, însă acest proces, după rejudecări repetate, s-a finalizat abia în octombrie 2009, când faptele se prescriseseră deja de trei ani.

La propriu, S.O. Vântu a fost o singură dată în faţa unei instanţe de judecată, în anul 2006, la Judecătoria Sectorului 1, când a spus că banii de constituire a BID erau pentru el, în aceea perioadă, "mărunţiş pentru trabucuri". Potrivit anchetatorilor, Vântu ar fi declarat că va contribui cu banii lui la capitalul acestei bănci, dar ar fi folosit sume pe care i le-ar fi pus la dispoziţie Nicolae Popa.

De atunci, deşi a fost citat sistematic, chiar cu mandate de aducere, el a mai refuzat să se prezinte în faţa autorităţilor. Prin recuzări, excepţii şi căi de atac "inventate" la limita legalităţii, Vântu a reuşit să scape de singura sa problemă judiciară, dar a continuat procesul pentru obţine o achitare.

În 20 octombrie 2009, Curtea de Apel Bucureşti a decis, prin sentinţă definitivă, încetarea procesului privind constituirea Băncii Internaţionale de Dezvoltare, în care Sorin Ovidiu Vântu a fost judecat pentru fals în declaraţii şi uz de fals, constatând că faptele s-au prescris.

Sentinţa a fost luată cu o opinie separată, unul dintre cei trei magistraţi ai completului de judecată considerând că dosarul ar fi trebuit rejudecat de Tribunalul Bucureşti.

Soluţia Curţii de Apel Bucureşti modifica, totuşi, decizia Tribunalului Bucureşti care îl achitase pe Sorin Ovidiu Vântu, în noiembrie 2008.

În acest proces, Curtea de Apel Bucureşti a renunţat la audierea lui Sorin Ovidiu Vântu, întrucât acesta nu s-a prezentat în faţa instanţei, în pofida citaţiilor de aducere cu mandat de la judecători, iar instanţa a epuizat mijloacele procedurale pentru a-l aduce la proces.

În cel mai scump dosar din istoria justiţiei, dosarul privind prăbuşirea FNI, statul a plătit câte 700.000 de lei pentru fiecare termen de judecată, procesul durând zece ani.

În iunie 2009, instanţa supremă a condamnat-o pe Ioana Maria Vlas la zece ani de închisoare, pe Gavril Bătrân, Mircea Costescu, Mircea Ianculescu şi Ioan Diţă la câte trei ani şi şase luni de închisoare cu suspendare.

Ceilalţi inculpaţi din dosarul prăbuşirii FNI rămân cu pedepsele dispuse prin decizia din 18 iunie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti. Nicolae Popa a fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru înşelăciune şi delapidare, infracţiunea de fals fiindu-i prescrisă.

Cea care a cerut insistent audierea, în instanţă, a lui Sorin Ovidiu Vântu a fost Ioana Maria Vlas, susţinând că omul de afaceri a fost scos de sub urmărire penală în rechizitoriul întocmit de Ministerul Public, deşi ar fi fost beneficiarul unor sume importante din fondul de investiţii. Vlas a mai susţinut că Vântu ar trebui să aibă cel puţin calitatea de instigator sau de complice.

În 17 august 2010, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) anunţa că cere Guvernului să aprobe amânarea cu trei ani a plăţilor restante pentru FNI, pentru a putea permite deblocarea conturilor instituţiei.

În acest dosar au fost aproape 126.000 de părţi vătămate.

În celălalt dosar gigant, privind prăbuşirea Foncului Naţional de Acumulare (FNA), instanţa a dat sentinţa definitivă, în 28 iunie 2010. Ioana Maria Vlas a mai primit o condamnare la opt ani de închisoare pentru înşelăciune şi Nicolae Popa la 12 ani de detenţie pentru complicitate la înşelăciune.

Ioana Maria Vlas este singura persoană încarcerată din aceste dosare, la Penitenciarul Târgşor.

Iniţial, în dosarul FNA au mai fost trimişi în judecată Sorin Ovidiu Vântu şi Liviu Istrate. Vântu fusese acuzat de instigare şi participaţie la abuz în serviciu în formă calificată. În iulie 2004, Tribunalul Bucureşti a decis ca faptele lui Sorin Ovidiu Vântu în dosarul FNA să fie reanalizate şi completate de procurori, iar Ioana Maria Vlas să fie judecată în continuare. Această soluţie a trezit suspiciuni cu privire la legalitate, însă Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a sesizat şi, deşi Parchetul a făcut recurs, procurorul şi-a retras contestaţia în şedinţa de judecată, iar Vântu a scăpat de acest dosar.

FNA a fost lansat, în 11 ianuarie 1999, de societatea financiară SOV Invest (administratorul Fondului Naţional de Invetiţii) şi şi-a întrerupt activitatea în luna mai 2000, în urma prăbuşirii FNI.

Sorin Ovidiu Vântu a ajuns la începutul anului 2010, fără niciun proces pe rol. El l-a dat însă în judecată pe Traian Băsescu căruia îi cerea daune de un milion de euro pentru acuzaţiile pe care şeful statului i le-a adus în emisiunea "Naşul" din 16 iunie 2009 că a dat "un tun" pe ultima sută de metri a guvernării Tăriceanu, cu o rambursare ilegală de TVA, în valoare de aproximativ 60 de milioane de euro, pe care i-a dus în Cipru şi pe care i-a "băgat" în trustul de presă pe care îl deţine.

(Material realizat de Irina Dârlea, irina darlea@mediafax.ro)