Sorin Strutinsky: Nu poţi emite OUG ce nu poate fi pusă în practică. Cum demonstrezi implicarea SRI?

„Nu-mi dau seama cum va suna această Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului, pentru că anchetele împotriva oamenilor politici, de afaceri, sau pur şi simplu împotriva celor care deranjau pe alţii, aveau următorul parcurs: ei te urmăreau pe tine, binomul, ani de zile, pentru a obţine informaţii despre tine, comportamentul tău, afaceri, discuţii. Făceau o schemă de lucru - echipe comune: DNA, SRI, procurori, servicii în baza protocolului. Acum neagă că au lucrau în baza protocolului. Identificau părţi vulnerabile, adică eventualele operaţiuni financiare, identificau potenţiali denunţători care erau contactaţi după ce se constată că aceştia chiar aveau probleme sau erau unii mai slabi de înger şi cedau la simpla chemare a organului. Până aici totul se făcea în baza mandatelor de siguranţă naţională, a protocolului, sub pretextul oferit de hotărârile CSAT din 2005 şi 2009”, a declarat omul de afaceri Sorin Strutinsky, pentru MEDIAFAX.

Sursa citată a mai precizat că judecătorul care a analiza o revizuire solicitată în baza acestei OUG ar întâmpina dificultăţi, deoarece Serviciul Român de Informaţii refuză declasificarea interceptărilor.

„Domnul ministru trebuie să ştie că în dosarele de instanţă, rareori s-au păstrat legăturile precedente la care am făcut vorbire anterior. Or, ce putere va avea judecătorul care va analiza revizuirea unui dosar să ceară SRI declasificarea referatelor lor, ale parchetelor, încheierile de instanţă, probele, schemele de lucru ale echipelor mixte. Mie, cel puţin, mi-au spus că sunt secrete de stat. Termenul natural de desecretizare este 50 de ani. Nu vor, ca să nu pot să mă apăr. SRI le-a secretizat pentru că aveau legătură cu potenţialele infracţiuni pe drept comun. (...) Judecătorii care vor analiza - apropo de ordonanţa domnului Tudorel Toader - cum vor ajunge la acele informaţii care permit cunoaşterea în profunzime a dosarelor respective?”, a mai spus omul de afaceri.

Sorin Strutinsky a mai precizat că, în cazul în care OUG va intra în vigoare, putem să ne aşteptăm la mii de solicitări de revizuire a sentinţelor.

„Dar valul va exista din partea oricui are sentimentul că este nedreptăţit. Însă, mai departe, finalitatea care va fi? 10.000 sau 15.000-20.000 de noi procese? Ştiţi că în instanţă, pe lângă cele 30-40 de volume de la fiecare dosar - sau pot fi mai puţine -, procurorii inundă instanţele cu dublu, cu maculatură, iar judecătorii nu au cum să le analizeze pe toate şi nu citesc pentru că nu au timp. (...) Se vorbeşte despre abuzurile procurorilor şi ale serviciilor de informaţii, dar pentru ei lucrează şi alţi agenţi publici plătiţi gras din bugetul României- poliţişti judiciari, grefieri, care ştiu despre toate abuzurile şi tac, pentru că fac parte din sistem. (...) Trebuie analizată înainte, pentru că nu poţi să emiţi o ordonanţă care nu poate fi pusă în practică. Ea trebuie să fie clară, fără echivoc, care să poată fi pusă în practică de către judecători”, mai spune Sorin Strutinsky.

Acesta a mai subliniat că este dificil de demonstrat implicarea serviciilor în dosarele penale.

„În mod cert, în nenumărate dosare, inclusiv în ale mele, serviciile au fost de la cap la coadă. Dar cum demonstrezi? Aceasta este problema. Într-adevăr, a existat la un moment dat acel comunicat în final în care DNA mulţumeşte serviciilor de informaţii. Acolo avea dublu sens: să inducă acuzatului faptul că nu mai are nicio şansă şi să inducă instanţei că s-a lucrat cu serviciile, totul e beton”, mai spune Strutinsky.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, miercuri seară, că-i va propune premierului Viorica Dăncilă adoptarea unei ordonanţe de urgenţă pentru revizuirea sentinţelor date pe protocoale sau interceptări ilegale, Tudorel Toader precizând că va face această propunere într-un timp scurt, "după terminarea concediilor".

"(Ordonanţa va dispune -n.r.) posibilitatea oricărui condamnat care are sentimentul, convingerea faptului că hotărârea a fost pe protocol sau pe interceptare nelegală să se apropie de dosar, să ceară unui judecător să verifice dacă hotărârea lui a fost pronunţată pe baza celor două elemente, judecător care să spună da, îi admite şi trimite cauza la rejudecare, judecător care să spună nu, nu e vorba de interceptări nelegale, de protocoale, se respinge. Deciziile Curţii Constituţionale fac această definiţie, această clasificare (a ceea ce înseamnă interceptări nelegale -n.r.). Interceptări făcute de SRI şi folosite de procurorul de drept comun, fapte care nu au legătură cu securitatea, siguranţa naţională şi folosite în fapte de drept comun", a declarat, miercuri seară, Tudorel Toader, la Antena 3.

Întrebat când va înainta această propunere de ordonanţă de urgenţă, ministrul Justiţiei a răspuns că într-un timp scurt.

"După ce se termină concediile. Imediat după ce se termină concediile", a completat Tudorel Toader.

În ceea ce priveşte situaţia omului de afaceri Sorin Strutinsky, SRI era beneficiar secundar al dosarelor deoarece era una dintre instituţiile care putea să facă supravegherea, se arată în răspunsul Inspecţiei Judiciare. Inspecţia nu a putut explica şi mandatul pe siguranţă naţională din cauza prescripţiei, sesizarea fiind clasată.

“Până la intrarea in vigoare a noului Cod de procedura penala, s-au efectuat interceptari si inregistrari audio-video, in conformitate cu dispozitiile art. 91/1-91/5 Cod procedura penala. Dupa intrarea in vigoare a noului Cod de procedura penala – 01.02.2014, noile prevederi legale nu au mai permis desfasurarea actelor de cercetare anterior inceperii urmaririi penale, motiv pentru care s-a realizat inceperea urmaririi penale in rem. Privitor la punerea în executare a masurilor de supraveghere tehnica de catre DNA-Serviciul tehnic, in cadrul verificarilor s-a stabilit ca, anterior Deciziei Curtii Consitutionale nr.51/16 febr.2016, au existat mai multe situatii in care procurorul a desemnat ca beneficiar secundar al autorizatiilor, mandatelor de supraveghere SRI sau DGIPI motivate de faptul ca erau singurele institutii ce puteau efectua, la acel moment, supraveghere operative, iar pentru a efectua acea supraveghere era necesar sa aiba acces la traficul convorbirilor interceptate", se arată în răspunsul Inspecţiei Judiciare către Comisia de Apărare din Parlament, acolo unde omul de afaceri a sesizat implicarea SRI în dosarul care îl vizează.

Răspunsul Inspecţiei Judiciare a venit în luna mai 2018, iar în cuprinsul lui instituţia nu a putut explica utilizarea mandatelor pe siguranţă naţională deoarece s-a prescris perioada în care Strutinsky se putea adresa inspecţiei.

Citeşte şi: Caz incredibil în Harghita: Un urs în căutare de hrană a întrat într-un centru care adăposteşte 50 de copii şi a distrus frigiderul | FOTO

Citeşte şi: Noi greşeli gramaticale comise de ministrul Valentin Popa: "Manualele şcolare este un subiect intens"

Citeşte şi: Fostul ofiţer SRI Daniel Dragomir salută OUG propusă de ministrul Toader: Protocoalele secrete trebuie declarate ilegale, iar cei vizaţi trebuie graţiaţi

Citeşte şi: Circulaţie blocată pe DN 1 Ploieşti – Braşov din cauza aluviunilor/ Coloana de maşini se întinde pe o distanţă de doi kilometri | FOTO, VIDEO

Citeşte şi: Mihai Fifor: Am discutat cu omologul britanic despre agresivitatea Rusiei şi militarizarea Mării Negre