Şpaga din spitale trăieşte bine şi în pandemie. Cum explică sociologii apetitul românilor pentru "logica darului"

Şpaga, boală grea, nici COVID-ul nu o ucide. Anul trecut, 1 din 5 români a dar mită ca să beneficieze de asistenţă medicală, arată un sondaj Transparency Internaţional şi The Global Corruption Barometer. Nu sunt singurii care am întins plicul sau am apelat la „pile” pentru a avea acces la servicii medicale, dar suntem pe primul loc în Europa. De ce facem asta? Iată cum explică sociologul Tascu Miroslav fenomenul.

Tascu Miroslav, sociolog: Ar putea să fie mai multe tipuri de explicaţii. E una hai să spune culturală, care vine pe o filieră cumva specifică unor societăţi cum e şi a noastră, care nu-i profund modernizată şi în care un tip de logică a darului, cum spun antropologii, se opune unei logici a modernizării, aceea a unor relaţii bazate pe contract. Noi plătim asigurări de sănătate şi practic n-ar mai fi cazul să mai dăm o atenţie să fim trataţi altfel.

Plătim de două ori pentru un serviciu, dar asta nu ne deranjează deloc, dacă găsim scurtătura de care avem nevoie pentru a ne băga în faţă. Şi culmea, o facem din proprie iniţiativă.

Tascu Miroslav, sociolog: Vrem să rezolvăm problema, căutăm nişte scurtături. Corupţia nu e altceva decât o scurtătură prin care fie ajungem mai repede sau suntem programaţi mai repede, fie rezolvăm acte medicale sau acte administrative, genul acesta de explicaţie e legat de modul în care funcţionează administraţia în general şi sistemul public.

Problema este destul de gravă, indiferent că dăm mită sau apelăm la relaţii personale. Problema este că dăm mită de la portar la profesorul universitar, pentru că aşa suntem obişnuiţi şi nu vrem să părăsim această „boală grea”.

Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor: Când vorbim de şpagă şi problema şpăgii pentru pacient trebuie să vorbim şi de personalul de îngrijire medicală, adică, oriunde, la asistentul medical, mergând către infirmiere, bodyguard, brancardier, alte persoane care iau contact cu pacienţii, registratorii medicali. Şpaga dacă vorbim de şpagă sau condiţionarea actului medical sau a unui serviciu medical este, dacă vreţi, şi dacă îmi permiteţi, cel mai mult, cele mai multe dintre cazuri le întâlnim în această zonă, zona de îngrijire medicală.

Dacă te-ai gândit că doar noi dăm şpagă, îţi spun că nu e aşa. Ţara noastră este urmată de Bulgaria, Ungaria, Lituania şi Croaţia, în acest top al mitei pentru asistenţă medicală. Dar şi pacienţi din Austria, Belgia şi Grecia au dat mită ca să primească îngrijiri medicale sau tratament, în perioada pandemiei. Sondajul a fost realizat în perioada octombrie-decembrie 2020, şi au participat 40.000 persoane din cele 27 de ţări ale Uniunii Europene.  6% din cei care au răspuns au spus că au dat mită. Un procent mult mai mare, de 29%, a apelat la relaţii personale pentru a avea acces la asistenţă medicală. Cei mai mulţi din Cheia, Portugalia şi Ungaria.