Specialiştii îndeamnă la o regândire a politicilor privind creşterea natalităţii în Europa

,,Este foarte dificil să creşti natalitatea", a declarat Anna Matysiak, care, în calitate de profesor asociat în domeniul piaţa muncii şi dinamica familiei la Universitatea din Varşovia, spune că a observat ani în şir politici nereuşite de creştere a natalităţii în Europa Centrală.

Natalitatea în Europa a rămas rămas la o medie de 1,5 naşteri pe femeie în ultimul deceniu. Această rată este peste cea din Asia de Est, dar este departe de cea de 2,1, necesară pentru a menţine nivelul populaţiei, după cum susţin experţii, potrivit sursei citate.

Guvernele europene cheltuiesc miliarde de euro în plus faţă de ajutoarele sociale de bază pentru a finanţa măsuri în favoarea copiilor, de la stimulente în bani pentru copii până la scutiri fiscale pentru familiile numeroase, concediu parental plătit şi alocaţii pentru copii.

Dar chiar şi ţări precum Franţa şi Cehia, care în anii trecuţi au avut rate de natalitate relativ ridicate, de aproximativ 1,8, înregistrează acum o scădere a acestora. Pe întreg continentul, motivele sunt variate şi, în unele cazuri, nu sunt pe deplin înţelese.

La rândul ei, Marta Seiz, profesoară universitară de sociologie a familiei şi demografie la Madrid, consideră că factori precum creşterea costurilor locuinţelor şi nesiguranţa locurilor de muncă au fost legaţi de rata de fertilitate din Spania, de 1,19, a doua cea mai scăzută din Europa, după cea din Malta.

Demograful finlandez Anna Rotkirch a observat schimbări culturale profunde în sondajele care au evaluat o scădere a natalităţii în ţara sa, mulţi tineri considerând acum că există un compromis între rolul de părinte şi alte obiective din viaţă.

Norvegia - o ţară bogată, cu un puternic sprijin familial şi cu siguranţă a locurilor de muncă - şi-a văzut rata de fertilitate scăzând de la 2 în 2009 la 1,41, cea mai mică înregistrată vreodată până în 2022.