Speranţa medie de viaţă este de 70 de ani la bărbaţi şi 77,1 ani la femei

Ministrul Muncii a făcut precizările privind speranţa de viaţă în contextul în care proiectul Legii pensiilor prevede majorarea şi egalizarea vârstei de pensionare la 65 de ani.

"Această creştere se va face gradual, până în 2030. Din 2015 până în 2030 va creşte doar pentru femei, astfel încât să ajungă la 65 de ani", a precizat Şeitan.

El a mai spus că majorarea vârstei de pensionare va fi completată şi de creşterea vârstei de pensionare în domeniul militarizat. Mihai Şeitan a explicat că angajaţii din acest domeniu pot ieşi la pensie la 55 de ani, iar din 2011 până în 2030 vârsta de pensionare în cazul lor va creşte până la 60 de ani.

În timpul discuţiilor de la Ministerul Muncii, referitoare la proiectul legii pensiilor, sindicaliştii au respins ideea de majorare a vârstei de pensionare la 65 de ani şi au cerut Guvernului să explice cum va creşte speranţa de viaţă a populaţiei, din moment ce se propune creşterea vârstei de pensionare.

Fostul ministru al Muncii Mariana Câmpeanu (PNL) declara, în 10 februarie, la o dezbatere organizată de Comisia pentru egalitate de şanse din Camera Deputaţilor, că "societatea românească este caracterizată de misogism" şi s-a pronunţat împotriva egalizării vârstei de pensionare între femei şi bărbaţi.

Egalizarea vârstei de pensionare la 65 de ani pentru femei şi bărbaţi, aşa cum prevede un proiect de lege aflat în dezbaterea Guvernului, nu ţine cont de speranţa de viaţă scăzută din România în comparaţie cu alte ţări U.E, a spus atunci Cristina Pocora, preşedintele Comisiei pentru egalitate de şanse a Camerei Deputaţilor.

Pocora a adăugat că există o diferenţă mare între speranţa de viaţă din România şi cea din ţările UE, arătând că, în 2007, speranţa de viaţă pentru bărbaţi a fost de 69 de ani, iar pentru femei - 79 de ani, în timp ce în ţările UE era de 75 de ani pentru bărbaţi şi de 82 de ani pentru femei.

Şi preşedintele Asociaţiei Femeilor Antreprenor din România, Maria Grapini (PC), declara, la dezbatere, că nu este de acord cu egalizarea vârstei de pensionare, pe motiv că România are o anumită structură demografică şi "un alt grad de uzură" decât în celelalte state UE.