Spionul român care a fugit, în 1973, în SUA, rămâne cu condamnarea la moarte

Instanţa supremă a respins, vineri, printr-o decizie definitivă, acţiunea de revizuire a sentinţei făcută de Răuţă.

Avocatul lui a declarat, pentru MEDIAFAX, că "lupta" nu se va opri aici şi că va contesta decizia ICCJ la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), explicând că este inadmisibil ca un om să aibă pe numele său o sentinţă de condamnare la moarte în anul 2009.

Pedeapsa cu moartea a fost abrogată în România în 1990.

În anul 1973, Constantin Răuţă era încadrat la DIE şi "instruit să facă spionaj", potrivit cererii acestuia de revizuire a sentinţei prin care a fost condamnat la moarte. Cererea sa a fost înaintată iniţial Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti.

"În luna noiembrie 1973 revizuientul apelant (Răuţă -n.r.) era încadrat la UM 0920 Bucureşti - DIE, aparţinând Ministerului de Interne. La data de 24 noiembrie 1973 Răuţă Constantin a primit misiunea şi s-a deplasat în SUA pentru a transporta valiza diplomatică; ajungând pe aeroportul din New York acesta a predat imediat organelor de poliţie americane valiza diplomatică în care se aflau date şi documente cu caracter «secret de stat» ce făceau parte din categoria celor care se refereau la munca operativă a organelor de securitate, la aparatura tehnică şi de specialitate din dotarea Ministerului de Interne folosită în scopul apărării secretului de stat, prevenirii scurgerii de informaţii şi depistării urmelor lăsate de persoanele interesate în pătrunderea la asemenea documente, divulgând misiunea primită; de la data menţionată nu s-a mai întors în ţară şi a lipsit nejustificat de la serviciu", se arată în documentele depuse la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a judecat, joi, cererea de revizuire a sentinţei spionului.

Constantin Răuţă, cetăţean american de origine română, a contestat sentinţa penală din 2 septembrie 1974, a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti, prin care a fost condamnat la pedeapsa capitală şi la confiscarea totală a averii, pentru trădare prin transmitere de secrete, dezertare şi pentru refuzul înapoierii în ţară.

Avocatul lui Constantin Răuţă, Cătălin Dancu, a afirmat, joi, în faţa judecătorilor ICCJ, că acest caz este ultimul de acest gen, "în care sentinţa unui om condamnat la moarte în vremea regimului comunist nu a fost încă revizuită", apărătorul făcând trimitere la cazul generalului Ion Mihai Pacepa.