Spionul român care a fugit, în 1973, în SUA, rămâne cu condamnarea la moarte

Avocatul Cătălin Dancu l-a reprezentat, în faţa autorităţilor române, şi pe Mihai Pacepa, şef al Direcţiei de Informaţii Externe a Securităţii în 1978, când a fugit în SUA.

În 7 iunie 1999, Mihai Pacepa a fost reabilitat de instanţa supremă, care a hotărît achitarea acestuia şi restituirea averii care i-a fost confiscată de regimul comunist, după ce îl condamnase la moarte pentru trădare. Instanţa supremă a admis recursul formulat de Parchet împotriva sentinţei prin care, în 17 august 1978, Pacepa a fost condamnat la moarte de către Secţia Militară a Tribunalului Suprem, precum şi la degradare militară şi confiscarea întregii averi.

Constantin Răuţă a cerut în 2000 restituirea apartamentului confiscat de autorităţile române după fuga sa în anul 1973. Astfel, Răuţă a aflat de "existenţa sentinţe penale, prin care fusese condamnat la moarte".

La termenul de, joi, al procesului de revizuire a sentinţei din 1974,avocatul Dancu a explicat judecătorilor că "modul secret de desfăşurare a şedinţei de judecată, lipsa de cunoaştere a acuzaţiilor ce i-au fost aduse clientului său imposibilitatea exercitării dreptului la apărare, precum şi exercitării căii de atac a recursului, încalcă în mod evident dispoziţiile Codului de procedură penală (CPP), precum şi drepturile omului, aşa cum au fost ele stipulate în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului".

Dancu le-a mai spus judecătorilor că decizia de condamnare nu i-a fost comunicată niciodată lui Răuţă cu toate că, potrivit legii, avea dreptul la declararea recursului în termen de zece zile de la pronunţare.

Dancu a mai invocat faptul că în 1990 a fost adoptat Decretul Lege numărul 6, prin care s-a abrogat pedeapsa cu moartea, dar şi alt act normativ prin care din 4 ianuarie 1990 s-au amnistiat "infracţiunile politice prevăzute în Codul penal şi în legile speciale".

Avocatul a mai spus că din cauză că Răuţă era plecat din ţară, la momentul judecării şi condamnării, şi pentru că nu a fost înştiinţat niciodată pe cale legală despre decizia de condamnare, în cazul acestuia s-a încălcat principiul egalităţii armelor, arătând că acesta a fost privat de posibilitatea de a se apăra sau de a formula o cale de atac împotriva sentinţei.

De asemenea, avocatul a criticat şi probele în baza cărora s-a luat în 1974 decizia de condamnare la pedeapsa cu moartea a clientului său, despre care a spus că au fost neconcludente. "În cauză instanţa a apreciat în mod greşit că faptele sunt dovedite, bazându-şi hotărârea pe probe neconcludente care nu sunt conforme cu articolul 64 din Codul penal. Pe de altă parte la domiciliul inculpatului nu s-au găsit niciodată documente sau date care să constituie secrete de stat sau care să afecteze siguranţa statului", le-a spus Dancu judecătorilor.