Spitalele româneşti, afectate de migraţie - studiu

Datele sunt cuprinse într-un studiu realizat de Federaţia Solidaritatea Sanitară, în colaborare cu Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi şi cu sprijinul Ministerului Sănătăţii, în perioada septembrie-octombrie 2007 şi a avut ca subiecţi toţi managerii unităţilor sanitare din România, inclusiv directorii Autorităţilor de Sănătate Publică.

Potrivit studiului, aproape 70% dintre directorii Autorităţilor de Sănătate Publică din România indică faptul că judeţele lor se confruntă cu o lipsă de personal datorită migraţiei. Situaţia arată, în acelaşi timp, o repartiţie uniformă a plecărilor la nivelul întregii ţări.

De asemenea, 60% din totalul managerilor unităţilor sanitare din România declară că se confruntă cu o lipsă de personal din cauza nivelului ridicat de migraţie a acestei categorii de personal.

Totuşi, 18,5% dintre manageri, deşi au indicat că le lipseşte într-o oarecare măsură personalul necesar, nu au indicat că se confruntă cu o lipsă a acestuia.

Din perspectiva distribuţiei pe zone rezultă că 43% dintre judeţe se confruntă cu o lipsă foarte mare şi mare a personalului necesar pentru a asigura buna funcţionare a unităţilor sanitare.

Mai mult de jumătate dintre managerii din sistem consideră că nivelul de pregătire al personalului medical a scăzut din cauza migraţiei, fapt recunoscut de 45% dintre ASP, care au indicat faptul că nivelul de pregătire a personalului a scăzut foarte mult în urma migraţiei.

Potrivit statisticilor, în perioada ianuarie-septembrie 2007, au plecat să lucreze în străinătate 2.288 de angajaţi, dintre care 339 medici, 1.835 asistenţi medicali şi 54 din alte categorii de personal sanitar superior.

Din punctul de vedere al managerilor se constată că România se confruntă cu o migraţiune accentuată a salariaţilor din sistemul sanitar, determinată în special de diferenţele mari dintre nivelul salariilor din România şi cel al ţărilor de destinaţie (în special Italia).

Măsura principală care ar conduce la limitarea plecărilor şi la stabilizarea situaţiei o constituie creşterea semnificativă a salariilor, urmată de îmbunătăţirea condiţiilor de lucru, potrivit aceluiaşi document.