Spitalul de Boli Infecţioase Timişoara AMENINŢĂ că va asigura doar urgenţele, în plină EPIDEMIE de rujeolă

Contractul cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Timiş pentru decontarea serviciilor medicale oferite în următoarele şapte luni ar trebui să fie semnat de conducerea Spitalului de Boli Infecţioase “Victor Babeş” din Timişoara până la sfârşitul acestei luni, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Reprezentanţii unităţii medicale arată, însă, că nu vor face acest lucru, pentru că suma de bani propusă este prea mică în comparaţie cu necesităţile spitalului.

Astfel, de luni, 3 aprilie, există riscul ca Spitalul de Boli Infecţioase din Timişoara, în care ajung toate cazurile grave din vestul ţării, să asigure doar urgenţele.

“Există posibilitatea aceasta, să nu mai primim pacienţi de luni, dacă nu se semnează contractul cu Casa de Sănătate. Suma propusă de Casă este prea mică pentru necesităţile funcţionarii spitalului. Doamna director a propus o nouă întâlnire cu comisia de mediere, la Bucureşti, pentru deblocarea situaţiei. Dacă nu va fi semnat contractul, probabil că de luni vom primi doar urgenţele. Problema este că majoritatea pacienţilor de la noi sunt cu boli acute. Dacă ar avea boli cronice, atunci puteau fi puşi pe liste de aşteptare, dar sunt boli acute şi contagioase, bolnavi cu rujeolă, tuberculoază, cazuri severe”, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, medicul Virgil Musta, purtătorul de cuvânt al Spitalului de Boli Infecţioase “Victor Babeş” din Timişoara.

Prin intermediul unui comunicat de presă, directorul Spitalului de Boli Infecţioase din Timişoara, Voichiţa Lăzureanu, arată că unitatea medicală a încheiat anul 2016 cu plăţi restante de aproape trei milioane de lei, dintre care arierate, adică datorii cu o vechime mai mare de 90 de zile, reprezintă două milioane de lei.

Aceste datorii s-au acumulat pentru că există o diferenţă între cazurile tratate în spital şi cazurile decontate de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Timiş, care sunt mai puţine. Astfel, doar în anul 2016, servicii medicale în valoare de peste 1,8 milioane lei au fost nedecontate de CJAS Timiş.

Şi în primele trei luni ale acestui an sunt înregistrate aceleaşi probleme, fiind trataţi 1.809 pacienţi acuţi, dar CJAS Timiş a alocat fonduri doar pentru 1.405 de bolnavi. Prin urmare, valoarea nedecontată de CJAS Timiş se ridică la suma de 926.000 de lei, în primele trei luni din acest an.

Conducerea unităţii medicale mai atrage atenţia asupra faptului că potrivit vechiului contract semnat cu Casa de Sănătate, spitalul primea 1,07 milioane lei pe lună, conform noului contract pe care unitatea medicală nu vrea să-l semneze, ar urma să primească doar 990.000 lei pe lună, pentru spitalizarea şi tratarea cazurilor acute.

“Contractul cu CJAS Timiş este format din decontare servicii medicale în spitalizare continuă cazuri acute (DRG), decontare servicii medicale în spitalizare continuă cazuri pacienţi cronici, decontare pacienţi în spitalizare de zi, decontare servicii medicale în ambulatoriu şi programe naţionale de sănătate. Problema noastră este strict legată de decontarea pacienţilor internaţi în spitalizare continuă tip acuţi (DRG), adică acei pacienţi care au o boală acută şi care nu pot fi planificaţi, puşi pe liste de aşteptare sau îndrumaţi în alte unităţi sanitare, pentru că nu mai există în vestul ţării alt spital de acest profil. Toate secţiile/compartimentele de boli infecţioase din judeţele învecinate - practic din toată ţara- vin spre internare în spitalul nostru şi evident că sunt forme severe, supraacute de boală cu insuficienţe de organ, care consumă enorm din bugetul spitalului nostru. Ne izbim de refuzul Primăriei (autoritatea publică în a cărei subordine suntem) de a ne finanţa măcar cheltuieli de întreţinere şi funcţionare, aşa cum ar putea conform art. 199 din Legea 95/2006”, spune Voichiţa Lăzureanu.

Judeţele din vestul ţării se află pe primele locuri la nivel naţional în ceea ce priveşte cazurile de rujeolă. În urmă cu trei săptămâni, ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, declara că au fost înregistrate 17 decese cauzate de rujeolă şi toate cele peste 3.400 de cazuri sunt înregistrate la copii care nu au fost vaccinaţi.