Sporul de pedeapsă pentru Năstase, dat pentru că a comis fapte de corupţie când era premier

Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 24 iunie, după contopirea condamnărilor primite de Adrian Năstase în dosarele "Zambaccian" şi "Trofeul calităţii", să adauge un spor de şase luni la pedeapsa de patru ani pe care o executa fostul premier din 6 ianuarie.

Instanţa a arătat, în motivarea deciziei, că Adrian Năstase a comis infracţiunile de corupţie pentru care a fost condamnat în condiţiile în care era prim-ministru şi preşedinte de partid, funcţii care impun o conduită integră.

"Nu trebuie ignorat faptul că infracţiunile pentru care a fost condamnat petentul sunt infracţiuni grave, caracterizate printr-un pericol social ridicat, şi anume infracţiuni de corupţie şi asimilate infracţiunilor de corupţie, comise tocmai în considerarea funcţiilor pe care petentul le deţinea - preşedinte de partid, respectiv prim-ministru, funcţii de o deosebită importanţă şi care impun o conduită integră", a scris judecătorul în motivarea deciziei.

Potrivit documentului citat, prima instanţă, respectiv Tribunalul Bucureşti, care a decis să nu aplice niciun spor de pedeapsă, a ţinut cont doar de circumstanţele personale ale lui Adrian Năstase, referindu-se la lipsa antecedentelor penale, la atitudinea acestuia faţă de membrii familiei sale, la nivelul de pregătire culturală şi politico-ideologică, la conduita sa după comiterea faptelor, precum şi la vârsta înaintată.

"Nesustragerea de la urmărire penală, de la judecată şi de la executarea pedepselor nu poate constitui un criteriu care să fie avut în vedere la stabilirea pedepsei rezultante în cazul contopirii, ci reprezintă o conduită normală, pe care orice persoană aflată sub imperiul unor proceduri de natură penală trebuie să o aibă, în caz contrar existând sancţiuni distincte prevăzute de lege", potrivit motivării Curţii de Apel Bucureşti.

Judecătorul de la Curtea de Apel Bucureşti precizează că elementele privind latura profesională şi culturală a personalităţii fostului prim-ministru nu pot fi considerate ca având un caracter pozitiv, întrucât, "cu atât mai mult, o persoană cu o astfel de pregătire, aflată în înalte funcţii politice şi publice, ar trebui să fie un exemplu de probitate pentru societate".

"Curtea apreciază că un spor de şase luni închisoare este de natură a atinge scopul pedepsei, neimpunându-se aplicarea unui spor de un an închisoare, astfel cum a solicitat Parchetul", a arătat judecătorul în motivarea deciziei.

Instanţa supremă i-a condamnat în 6 ianuarie, în dosarul Zambaccian, pe Adrian Năstase la patru ani de închisoare cu executare, pe soţia acestuia, Dana Năstase, la trei ani cu suspendare, iar pe Irina Jianu, la patru ani cu executare. Adrian Năstase a fost încarcerat în aceeaşi zi.

Fostul premier a fost acuzat în dosarul "Zambaccian" pentru că, în perioada 2002 - 2004, în calitate de premier, ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul soţiei sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004. Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu şi din Bucureşti.

În 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, tot de instanţa supremă, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul "Trofeul calităţii". El a fost încarcerat în 26 iunie 2012 şi pus în libertate la 18 martie 2013, după ce Tribunalul Bucureşti a admis cererea lui de eliberare condiţionată.

În dosarul "Mătuşa Tamara", Adrian Năstase a fost achitat definitiv, în septembrie 2012, de Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru fapte de corupţie. În acelaşi dosar au fost achitaţi şi Ioan Melinescu şi Ristea Proboi, pentru complicitate la fapte de corupţie.

După contopirea pedepselor, la cei patru ani pe care îi executa Adrian Năstase din 6 ianuarie a fost adăugat un spor de şase luni.

Curtea de Apel Bucureşti a decis ca din pedeapsa de patru ani şi şase luni a lui Adrian Năstase să fie scăzută perioada în care a stat în penitenciar, respectiv din 20 iunie 2012 până în 18 martie 2013, când a executat pedeapsa de doi ani primită în dosarul "Trofeul calităţii" şi din 6 ianuarie până în prezent.

În 3 iulie, membrii comisiei de la Penitenciarul Jilava au stabilit că Adrian Năstase poate fi propus pentru liberare condiţionată, întrucât îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege.

Dosarul cu concluzia comisiei a fost transmis Judecătoriei Sectorului 4, care a stabilit iniţial să judece cauza în 9 septembrie. Ulterior, termenul a fost schimbat, la solicitarea avocaţilor lui Năstase, propunerea de eliberare condiţionată a fostului premier, după executarea unei treimi din pedeapsă, urmând să se judece în 23 iulie.

Avocatul Ion Cazacu declara pentru MEDIAFAX că, întrucât se au în vedere condamnări pentru fapte petrecute înainte de 1 februarie, ceea ce se ia în calcul este o treime din pedeapsa totală de patru ani şi şase luni a lui Năstase.

Avocatul a mai spus că, la zilele pe care le-a efectuat efectiv în penitenciar, din pedeapsă vor fi scăzute şi "zilele câştigate" dacă a prestat activităţi fizice, practice sau activităţi intelectuale din care rezultă o lucrare ştiinţifică. Cazacu a precizat că, din ceea ce ştie, regulamentul actual al penitenciarului prevede că, pentru o lucrare ştiinţifică, un deţinut poate câştiga 30 de zile, care se iau în calcul ca fiind executate.

Adrian Năstase are dreptul să ceară liberarea condiţionată după ispăşirea unei treimi din pedeapsă, dat fiind că are peste 60 de ani şi că a fost condamnat înainte de intrarea în vigoare a noilor coduri.