Starea de alertă: ce act normativ o reglementează şi ce implică această situaţie excepţională

Odată cu expirarea decretului care a prelungit starea de urgenţă, în 15 mai, România ar putea intra în „stare de alertă”. Aceasta va permite autorităţilor să menţină anumite restricţii pentru a limita efectele negative provocate de epidemia de COVID-19.

Un act normativ care stabileşte reglementări în cazul stării de alertă este Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, document modificat ultima dată în 2005. 

Conform articolului 2 litera f) a OUG 21/2004, starea de alertă se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă.

De asemenea, şi articolul 4 din aceeşi ordonanţă de urgenţă stabileşte la alin. (2) că „Pe timpul stării de alertă se pot dispune orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră”.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, marţi, într-o conferinţă de presă, că după data de 15 mai este posibilă varianta ca starea de urgenţă să fie înlocuită cu starea de alertă.

Întrebat dacă după 15 mai are posibilitatea să prelungească starea de urgenţă sau dacă Guvernul poate da stare de alertă, Iohannis a spus că este posibil să fie stare de alertă după această dată.

„Decizia nu o vom lua mâine (miercuri – n.r.) fiindcă vrem să urmărim cum evoluează situaţia din punct de vedere epidemiologic. ŞI decizia dacă vom prelungi starea de urgenţă sau dacă vom găsi o formă alternativă, de exemplu, stare de alertă, o vom lua probabil în cursul săptămânii viitoare, când avem noi date despre mersul epidemiei, însă pot să vă spun, poate cu titlu de premieră, că legislaţia secundară aferentă variantei în care nu prelungim starea de urgenţă este aproape finalizată. Eu am dorit să fim pregătiţi din timp şi pentru o variantă şi pentru cealaltă”, a spus Iohannis.