Conducerea ANI: Decizia CC ar putea afecta aderarea la Spaţiul Schengen

Şeful ANI, Cătălin Macovei, a spus vineri în cadrul unei conferinţe de presă că decizia CC, pe care nu o cunoaşte decât din surse de presă, va afecta nu numai activitatea Agenţiei, iar consecinţele „nu pot fi comensurate”.

„Reacţiile nu vor fi pozitive, consecinţele nu se vor resfrânge doar asupra activităţii ANI, ci şi asupra fondurilor europene acordate României şi asupra aderării României la Spaţiul Schengnen”, a spus Cătălin Macovei.

Conducerea ANI a mai arătat că instanţa constituţională a mai fost sesizată pentru a analiza prevederi din legea de organizare şi funcţionare, însă le-a apreciat ca fiind legale.

Ce premier de la USR ar pune Lasconi, dacă ar fi refuzată de Bolojan

România ar putea finaliza aderarea la OCDE în 2026, cu beneficii majore pentru economie / Secretarul general la OCDE: „Procesul de aderare şi alinierea la standardele organizației va duce la beneficii clare pentru mediul de afaceri”

Secretarul general al ANI, Horia Georgescu, a declarat că Agenţia nu a fost citată în cauza cu medicul Şerban Brădişteanu şi deţinea informaţii că acest caz trebuia discutat în 26 aprilie.

De asemenea, conducerea ANI a precizat că a aflat despre decizia Curţii Constituţionale din presă şi că instanţa constituţională are 30 de zile la dispoziţie pentru redactarea motivării, iar Parlamentul 45 de zile pentru a pune prevederile în acord.

Cătălin Macovei a spus că până la publicarea deciziei CC în Monitorul Oficial, ANI va funcţiona potrivit atribuţiilor sale, iar din momentul afişării deciziei motivate, activitatea va fi limitată, în funcţie de dispoziţiile instanţei constituţionale.

Macovei a mai arătat că nu face comentarii legate de decizia CC, însă prin acesta „coloana Agenţiei a fost amputată”, iar Georgescu a apreciat că ANI devine „doar un depozitar al declaraţiilor de avere şi de interese”, care nu vor mai fi publice.

Articolele declarate neconstituţionale, în 14 aprilie, de către Curtea Constituţională privind Legea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) se referă la activitatea de verificare a acesteia, respectiv dacă este sau nu specifică unui organ administrativ sau a unuia jurisdicţional.

Printre altele, întreg capitol I din Legea ANI a fost declarat neconstituţional. Prevederile articolelor din acest capitol legitima ANI de a efectua activităţi de verificare privind averea dobândită în perioada exercitării mandatelor sau a îndeplinirii funcţiilor ori demnităţilor publice, după caz, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor.