Statul de drept este în declin în Uniunea Europeană. Democraţiile mai tinere sunt mai fragile. Situaţia în România

În raportul său anual, elaborat împreună cu 37 de grupuri de apărare a drepturilor din 19 ţări, Liberties, cu sediul la Berlin, a afirmat că în democraţiile mai vechi, cu partide tradiţionale la guvernare, precum Franţa, Germania şi Belgia, provocările la adresa statului de drept au rămas sporadice.

Cu toate acestea, în democraţii la fel de vechi în care partidele de extremă dreapta sunt la putere sau influenţează puterea, cum ar fi Italia şi Suedia, Liberties a declarat că deteriorarea statului de drept, deşi treptată, riscă să devină sistemică. 

Ţările din Europa de Est care s-au întors la democraţie după 1989, cum ar fi Slovacia, Slovenia şi Polonia, Liberties a afirmat că statul de drept "poate oscila rapid - fie spre redresare, fie spre declin".

Balázs Dénes, directorul executiv al Uniunii pentru Libertăţi Civile pentru Europa, aşa cum este cunoscută în mod oficial Liberties, a declarat că raportul de 600 de pagini, utilizat de Comisia Europeană în cadrul monitorizării statului de drept, a arătat că UE trebuie să acţioneze mai rapid împotriva regresului clar al statului de drept, scrie The Guardian.

Care este situaţia în România

Liberties arată că România nu a înregistrat niciun progres în 2023 în ceea ce priveşte statul de drept, în comparaţie cu anul 2022. Organismul de supraveghere a adăugat că ţara noastră înregistrează un regres în privinţa mass-media şi a libertăţii de exprimare şi de informare.

Principalele cauze ale regresului, potrivit Liberties, sunt: influenţele politice în presă, cazul jurnalistei Emilia Şercan care a fost ameninţată după ce a scris despre lucrarea de doctorat a lui Nicolae Ciucă şi scandalul din cadrul grupului Ringier unde jurnaliştii de la Libertatea şi Gazeta Sporturilor au cerut conducerii "să se înceteze orice încercare de imixtiune a comercialului în editorial".