Statul păgubit. Zeci de percheziţii într-un dosar cu infracţiuni economice şi cu un prejudiciu de două milioane de euro

Inspectoratul General al Poliţiei Române anunţă că miercuri, poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bacău – Serviciul de Combatere a Finanţării Terorismului şi Spălării Banilor, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T.-Bacău, pun în aplicare 33 de mandate de percheziţie domiciliară în judeţele Neamţ, Braşov, Ilfov şi în municipiul Bucureşti, într-o cauză în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, transmiterea fictivă a părţilor sociale ori a acţiunilor deţinute într-o societate comercială, în scopul săvârşirii unei infracţiuni sau al sustragerii de la urmărirea penală ori în scopul îngreunării acesteia şi spălarea banilor.

Potrivit anchetatorilor, grupul s-a format în luna ianuarie şi ulterior a atras mai mulţi membri. Prejudiciul estimat este de aproximativ 2 milioane de euro, fiind păgubite peste 70 de persoane juridice de pe întreg teritoriul ţării, producători sau distribuitori de mărfuri.

Acţiunile de inducere în eroare a persoanelor vătămate au avut loc în urma negocierii, încheierii şi derulării unor contracte de vânzare cumpărare mărfuri, pentru care nu ar fiexistat niciodată intenţia de a le achita, prin transmiterea unor instrumente de plată despre care se cunoştea încă de la completare că nu vor putea fi decontate pentru lipsa disponibilului în cont, în scopul obţinerii unor foloase materiale injuste, au stabilit anchetatorii.

Aceştia au stabilit modul în care a evoluat grupul infracţional. Într-o primă etapă, membrii grupului ar fi preluat în mod succesiv, prin persoane interpuse, de condiţie socială precară, în scopul înlesnirii comiterii infracţiunii de înşelăciune, 3 societăţi comerciale, toate cu istoric financiar-bancar şi comercial pozitiv, cărora le-ar fi încheiat şi asigurări de credit comercial, cu intenţia de a crea o aparenţă de bonitate şi stabilitate financiară, astfel încât furnizorii comerciali să accepte livrarea de mărfuri cu plata la termen.

După preluarea societăţilor, într-o a doua etapă, au fost create conturi de email, prin intermediul cărora au fost lansate cereri de ofertă către diferite persoane juridice, producători sau distribuitori a unei varietăţi de mărfuri şi produse (de exemplu: autovehicule, combustibili, utilaje, uleiuri, vopseluri şi materiale de construcţie, echipamente de protecţie în construcţii, cherestea, piese auto, aparatură casnică de mică sau mare dimensiune, aparatură electronică şi telefoane mobile, produse de birotică şi papetărie, produse alimentare şi produse congelate). Pentru a evita întâlnirea cu reprezentanţii furnizorilor şi, implicit, identificarea ulterioară de către organele de urmărire
penală, membrii grupului au transmis contractele, facturile sau instrumentele de plată prin intermediul altor persoane, prin poştă sau prin e-mail.

Fiecăruia dintre membrii grupului i-a fost atribuită o calitate şi o identitate falsă în cadrul societăţilor comerciale folosite în circuitul infracţional, fiindu-le interzis în mod expres să acţioneze în afara „zonei de responsabilitate”. Aceştia au dobândit cunoştinţe de specialitate în domeniu şi au folosit termeni specifici în discuţiile purtate cu reprezentanţii persoanelor vătămate.

Pentru fiecare societate comercială utilizată în activitatea infracţională, ar fi fost închiriate mai multe depozite intermediare, de obicei în mai multe judeţe din ţară, unde mărfurile erau descărcate şi ulterior încărcate şi transportate către alte puncte de depozitare sau diverşi clienţi, regula fiind ca marfa să fie livrată direct beneficiarului final, cu excepţia situaţiei în care transportatorul era un apropiat al grupului infracţional organizat.

Din cercetări, a rezultat faptul că, în a treia etapă, produsele obţinute în mod ilicit ar fi fost valorificate în două moduri: fie au fost vândute, fără documente legale, unor persoane fizice sau juridice la un preţ care reprezenta între 40 şi 50% faţă de valoarea de achiziţie, fie au fost reintroduse, în mod fictiv, în circuitul comercial, prin întocmirea în fals a unor documente financiar-contabile, în numele altor societăţi controlate de grupul infracţional organizat, ascunzându-se provenienţa reală a mărfurilor. În acest sens, o parte dintre produse au fost chiar valorificate prin procedura de ofertare publică, fiind achiziţionate de către instituţii cunoscute din România.

Acţionând în această modalitate, prin crearea circuitului de ascundere a provenienţei mărfurilor obţinute prin înşelăciune, sumele de bani obţinute au dobândit o aparenţă de legitimitate, având în vedere faptul că au fost obţinute în urma unor contracte derulate cu instituţii publice, au precizat anchetatorii.

Acţiunea de miercuri este realizată cu sprijinul poliţiştilor din Bucureşti, Braşov, Neamţ şi Ilfov.