Statul român, obligat să plătească 3,6 milioane de euro în urma condamnărilor la CEDO din 2010

Precizările în acest sens au fost făcute, luni, de Horaţiu Răzvan Radu, agentul României la CEDO, care a ţinut să sublinieze faptul că această sumă este mult mai mică faţă de cea din anii precedenţi. Astfel, potrivit datelor agentului României la CEDO, statul român a avut de plătit în urma hotărârilor de condamnare 8 milioane de euro în 2007 şi câte 12 milioane de euro în 2008 şi 2009.

Totodată, Răzvan Horaţiu Radu a spus că a crescut numărul de cauze câştigate de România la CEDO.

De altfel, agentul României la CEDO s-a arătat optimist că, odată cu rezolvarea definitivă a problemelor repetitive, numărul de plângeri şi de condamnări ale Curţii împotriva României va scădea şi mai mult.

El a mai spus că grupurile de cauze care continuă să atragă condamnarea României la CEDO rămân aceleaşi, respectiv dreptul de proprietate, neexecutarea hotărârilor judecătoreşti, durata procedurilor judiciare şi condiţiile de detenţie din penitenciare.

"România nu a avut probleme calitative, ci cantitative la CEDO, nelegate de încălcări grave ale drepturilor omului, ci mai degrabă de nereuşita unor reforme post-comuniste", a apreciat Răzvan Horaţiu Radu, adăugând că aceasta este o trăsătură a statelor foste comuniste.

Totodată, el a anunţat organizarea la Bucureşti, în luna februarie, a unei conferinţe internaţionale cu tema "Restituirea proprietăţilor în concordanţă cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului", la care vor fi reprezentate circa 20 de state, printre care Albania, Azerbaidjan, Bosnia-Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Polonia, Republica Moldova, Georgia şi Rusia.

De asemenea, agentul României la CEDO a amintit că un grup de lucru al primului-ministru a fost constituit în luna decembrie pentru a rezolva problemele sesizate în hotărârea pilot a CEDO Atanasiu şi alţii contra României, un proiect de lege fiind în curs de elaborare, el avertizând că, dacă România nu îşi rezolvă problemele, va fi "bombardată" cu condamnări în cazuri legate de restituirea proprietăţilor.

Agentul României la CEDO a reamintit de hotărârea pilot a CEDO în cazul Atanasiu şi alţii contra României (12 octombrie 2010), care oferă perspectiva rezolvării definitive a problemei dreptului de proprietate în materia caselor naţionalizate din perspectiva CEDO, având incluse direcţii de acţiune şi un termen de 18 luni pentru găsirea de soluţii. În acest sens, Horaţiu Răzvan Radu a menţionat înfiinţarea, prin decizia primului-ministru 270 din 3 decembrie 2010, a unui grup de lucru al premierului, format din preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, ministrul Finanţelor Publice, ministrul Justiţiei, ministrul Administraţiei şi Internelor, ministrul Agriculturii şi ministrul Afacerilor Externe.

Agentul României a mai spus că hotărârea pilot în cauza Atanasiu şi alţii contra României a rămas definitivă la data de 12 ianuarie, dată de la care a început să curgă termenul de 18 luni acordat României pentru rezolvarea problemelor identificate în domeniul proprietăţii şi a subliniat că un proiect legislativ este în curs de elaborare.

"În acest grup de lucru, cel mai important rol îl are Autoritatea Naţională privind Restituirea Proprietăţilor, pentru că ei sunt gestionarii subiectului. Ei fac parte din MFP. De asemenea, MFP are un rol esenţial pentru că ei ştiu ce resurse bugetare disponibile are România. După ce se va redacta un proiect de lege sau vor fi adoptate câteva piste de acţiune, acestea vor fi supuse în dezbatere publică, pentru că dorinţa este ca rezolvarea problemei să fie făcută în trei etape: redactarea proiectelor de lege, dezbaterea publică, introducerea lor în Parlament", a explicat Răzvan-Horaţiu Radu.

Întrebat însă ce se va întâmpla în cazul în care România nu va putea să-şi rezolve problemele în privinţa restituiruii proprietăţilor în termenul de 18 luni acordat de Curte, el a spus că este optimist şi că până în prezent nu a existat niciun caz de stat care să nu îşi rezolve problemele în termenul precizat de Curte.

"Dacă mă întrebaţi în concret ce se va întâmpla, vă spun: având în vedere noua procedură care se desfăşoară în faţa Curţii, având în vedere aceste comitete de trei judecători care analizează plângerile repetitive, plângerile unde jurisprundenţa CEDO este foarte bine stabilită, va creşte numărul de condamnări în materia dreptului de proprietate mult mai mult decât a fost până acum. Practic, vom fi bombardaţi cu condamnări în materie. Dar permiteţi-mi şi mie să fiu mai mult decât optimist, având în vedere că totuşi ne-am pus în mişcare chiar înainte ca hotărârea să rămână definitivă. Şi s-au făcut deja câţiva paşi", a spus oficialul MAE.

El a mai precizat că CEDO oferă în principiu fiecărui stat libertatea de a alege metodele prin care îşi rezolvă problemele identificate, oferind însă exemple de bune practici.

"Curtea spune că în principiu un stat, având în vedere marja sa de apreciere, este liber să ia ce măsuri doreşte pentru implentarea unei hotărâri. Pe de altă parte, Curtea vine şi trimite la exemplul reuşit al altor state. Trimite, de exemplu, la exemplul polonez, pentru că polonezii au avut şi ei în materie un exemplu, deşi la ei situaţia a fost puţin diferită (...) Curtea solicită o măsură realistă, în funcţie de posibilităţile pe care statul le are şi o măsură realisă care să îmbine şi interesul particular şi interesul general", a spus Răzvan-Horaţiu Radu.

Statul român este obligat ca în maxim 18 luni să schimbe legislaţia privind despăgubirile acordate în cazul imobilelor naţionalizate, după ce judecătorii CEDO au stabilit că modul în care sunt în prezent despăgubiţi foştii proprietari nu este eficient, cauzele similare de la Curte fiind suspendate.

Judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului au discutat, în luna octombrie, cauzele pilot privind retrocedarea caselor naţionalizare şi măsurile compensatorii, problemă sistemică a României, nerezolvată, care a condus la plata a milioane de euro despăgubiri către foştii proprietari.

Instanţa de la Strasbourg a decis în cele două cauze pilot privind retrocedările imobilelor naţionalizate - Atanasiu şi Poenaru, respectiv Solon - că statul român a încălcat articolul 1 din Protocolul 1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, respectiv nepunerea în aplicare a unei hotărâri definitive date de instanţă şi a obligat autorităţile ca în termen de 18 luni să ia "măsuri concrete pentru a asigura respectarea articolelor 6 şi 1 din Convenţie".