Statutul socio-profesional al părinţilor şi vârsta fragedă, motive în eliberarea lui Andrei Plăcintă

Curtea de Apel Bucureşti a făcut publică, joi, motivarea deciziei din 6 ianuarie prin care a decis definitiv cercetarea în libertate a fiului senatorului Sorina Plăcintă, Andrei Răzvan Plăcintă, anchetat pentru mai multe fapte cu violenţă comise asupra unui trecător, într-o dispută dintre tânăr şi prietena acestuia.

Instanţa notează în motivare că faptele de care este acuzat Andrei Plăcintă prezintă un grad de pericol social ridicat pentru ordinea publică, însă pecizează că, în acelaşi timp, la stabilirea pericolului public trebuie să se aibă în vedere şi datele ce sunt legate de inculpat. Astfel, în alegerea măsurii preventive trebuie să se ţină seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infracţiunii, de sănătatea, vârsta, antecedentele şi alte situaţii privind persoana faţă de care se ia măsura.

În acest context, instanţa arată că "se relevă vârsta fragedă a inculpatului, lipsa antecedentelor penale, educaţia şi instrucţia primite de acesta".

Astfel, Curtea notează că măsura arestării preventive prelungită de Tribunalul Bucureşti nu satisface exigenţele impuse de articolul 136 alineatul final din Codul de procedură penală, ţinându-se cont de criteriile enumerate în acest text de lege şi de necesitatea asigurării bunei desfăşurări a procesului penal.

Instanţa admite că organul de urmărire penală a strâns toate probele pe care le-a considerat necesare cu privire la existenţa infracţiunilor de care îl acuză pe Andrei Plăcintă, "cu excepţia raportului de expertiză medico-legală a părţii vătămate, care încă nu a fost depus, la dosar apărând, totuşi, raportul medical întocmit de expertul parte".

"Ca atare, pentru buna desfăşurare a procesului penal, nu se impune privarea de libertate a inculpatului, pericolul influenţării martorilor de către acesta, precum şi posibilitatea ca el să săvârşească, să participe la comiterea de noi infracţiuni nefiind susţinute în cauză", mai notează instanţa.

Totodată, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti mai arată că "pericolul sustragerii inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată este diminuat şi datorită altor circumstanţe pozitive ale acestuia, cum ar fi moralitatea, legăturile familiale, domiciliul, statutul socio-profesional al părinţilor acestuia, de a căror susţinere permanentă inculpatul se bucură, nefiind indicată în aceste împrejurări o ruptură a inculpatului Andrei Plăcintă de mediul familial".

Prin urmare, instanţa "constată că nu pot fi identificate elemente care să justifice un interes public real, care să aibă o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate".

Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 6 ianuarie, ca Andrei Plăcintă să fie cercetat în libertate, admiţând astfel contestaţia acestuia la decizia din 28 decembrie 2010 a Tribunalului Bucureşti de a prelungi mandatul de arestare.

Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au stabilit ca, în perioada cercetărilor, Andrei Plăcintă să nu poarte arme, să nu ia legătura cu martorii din această cauză, să nu îşi schimbe domiciliul fără încuviinţarea organelor de anchetă şi să se prezinte la poliţie şi la parchet ori de cât ori este chemat.

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti îl acuză pe Andrei Plăcintă că "în seara de 6 decembrie 2010, pe fondul unor neînţelegeri cu partea vătămată H.I.D. (iubita sa - n.r.), a lovit-o pe aceasta şi a deposedat-o de un telefon mobil, iar ulterior s-a urcat cu picioarele pe capota şi plafonul autoturismului părţii vătămate, pe care l-a deteriorat, în sensul că i-a îndoit capota şi i-a spart luneta".

El a fost arestat preventiv pentru 29 de zile în 8 decembrie 2010, în urma unei decizii a Tribunalului Bucureşti, măsura fiind confirmată la Curtea de Apel Bucureşti.

Avocaţii lui Andrei Plăcintă au invocat atunci, în faţa instanţei, legitima apărare şi lipsa de responsabilitate a acestuia, arătând că incidentul a reprezentat practic o ceartă între tineri.

Tribunalul Bucureşti arăta în motivarea deciziei de arestare a lui Andrei Plăcintă că faptele şi modalitatea în care acesta le-a comis sunt deosebit de grave şi au adus atingere unor valori primordiale precum viaţa, integritatea corporală şi patrimoniul persoanei. Instanţa mai nota că există "indicii temeinice din care rezultă presupunerea că acesta a săvârşit faptele pentru care este cercetat".