LIVE-TEXT FAKE NEWS   Ştirile false care i-au panicat pe români de la declanşarea războiului ruso-ucrainean

La fel cum s-a întâmplat la primul val al pandemiei de coronavirus, nici prima fază a războiului ruso-ucrainean n-a dus lipsă de zvonuri şi ştiri mincinoase. 

Ştirile false au fost demontate, dar mult prea târziu când deja au panicat o proporţie considerabilă din populaţia ţării care are acces la internet. 

Consiliul Naţional al Audiovizualului transmite zilnic un anunţ pe posturile TV din România că „Războaiele nu se duc doar cu arme! Informaţiile false sunt la fel de periculoase! Informează-te doar din surse oficiale”. România, ca şi alte state membre NATO, a devenit în ultima vreme ţintă a propagandei ruse, dar şi a dezinformării din interior, menită să stârnească panică intenţionat sau accidental 

Iată o listă de ştiri false şi despre cum o mare parte din populaţia României a căzut pradă informaţiilor false. 

Coadă la paşapoarte pentru a scăpa de înrolare 

Sute de români au luat cu asalt Direcţia Generală De Paşapoarte, crezând că Federaţia Rusă va bombarda şi România, fie pentru a scăpa de mobilizarea obligatorie. 

Sunt patru aspecte care trebuiesc lămurite. 

1. România este stat membru NATO, iar dacă un alt stat atacă un stat NATO, este activat articolul 5, moment în care toate statele membre NATO sunt obligate să apere membrul atacat 

ARTICOLUL 5
Părţile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor părţilor şi, în consecinţă, sunt de acord că, dacă are loc un asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la autoapărare individuală sau colectivă, recunoscut prin art. 51 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, va sprijini partea sau părţile atacate, prin realizarea imediată, individual şi împreună cu celelalte părţi, a oricărei acţiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forţei armate, în vederea restabilirii şi menţinerii securităţii în spaţiul Atlanticului de Nord.
Orice astfel de atac armat şi toate măsurile adoptate ca urmare a acestuia vor fi imediat aduse la cunoştinţă Consiliului de Securitate. Aceste măsuri vor înceta după adoptarea de către Consiliul de Securitate a măsurilor necesare pentru restabilirea şi menţinerea păcii şi securităţii internaţionale.

În prima fază, vor lupta doar forţele militare profesionale ale armatei României, cât şi a celorlalte armate ale statelor membre NATO, printre care şi forţele militare americane şi franceze amplasate acum în România, pe lângă toate echipamentele şi aeronavele de tehnologie superioară.  România, dacă va fi atacată, nu va fi singură în acest conflict. 

Occidentul a fost martor la curajul cu care se apără armata ucraineană mulţumită echipamentelor defensive livrate de statele membre NATO, iar trupele ruse sunt deja împotmolite şi în prag de înfrângere. Rusia nu  poate să declare război altui stat membru NATO din moment ce nu este atacată în mod direct şi  nu a fost atacată pe teritoriul ei, mai ales când trupele ruse încalcă deja suveranitatea şi integritatea teritoriului ucrainean. Presa ucraineană, dar şi sursele din presă americană oficială, susţin că Rusia are mai multe pierderi decât Ucraina. Rusia nu are nicio şansă să învingă NATO într-un război convenţional. 

2. Tehologia sateliţilor care pot anticipa orice invazie 

Statele Unite ale Americii au 123 de sateliţi militari în spaţiu. Au o precizie atât de crescută încât că pot depista orice mişcare pe care o poate face Federaţia Rusă, de la mutarea trupelor de infanterie până la  pregătirea silozurilor nucleare. De menţionat că SUA dispun de un sistem superior de spionaj şi de servicii informaţionale. 

Încă de la data de 3 decembrie 2021 erau publicate informaţii că Rusia a trimis 94.000 de soldaţi şi chiar 700 lunetişti (care purtau echipamente de camuflaj) la frontiera cu Ucraina, cu aproape 3 luni înainte de izbucnirea invaziei. 

Dacă Rusia va avea intenţia de a ataca un stat membru NATO (inclusiv dacă va plănui un atac nuclear sau chimic), sistemul informaţional american va lua la cunosţiinţă, iar autorităţile şi presa vor transmite public. Momentan nu sunt indicii că trupele ruse plănuiesc să atace un stat membru NATO. 

3. Stagiul militar şi mobilizarea obligatorie

Pe internet au circulat imagini cu documente şi ordine de încorporare false cu antetul Ministerului Apărării care nu corespundeau legislaţiei reale. Ordinele de încorporare transmiteau tuturor cetăţenilor incorporabili să se prezinte la baza militară de la Deveselu. 

Stagiul militar este doar pe bază de voluntariat pe timp de pace, executarea serviciului obligatoriu fiind suspendată de la 1 ianuarie 2007. Ministerul Apărării a exclus reintroducerea stagiului militar. Baza militară de la Deveselu nu face încorporări. Nici rezerviştii, nici civilii nu sunt supuşi mobilizării generale în timp de pace având în vedere că stagiul militar este suspendat. 

Au circulat pe reţelele de socializare şi pe forumuri unde persoane cu conturi anonime au postat că în caz de stare de asediu şi mobilizare generală, civilii încorporaţi vor fi trimişi în Ucraina drept "carne de tun", iar soldaţii profesionişti ai  armatei române şi altor trupe NATO vor sta amplasaţi în ţară pentru apărare, ceea ce e un fals grosolan. 

În stare de asediu, românii încorporabili vor fi înrolaţi doar pentru apărarea statului român şi a frontierelor sale, nu pentru operaţiuni de atacuri preventive sau operaţiuni ofensive. 

În stare de război şi de asediu, forţele armatei române şi rezerviştii au prioritate la apărarea statului român. 

În ce priveşte mobilizarea obligatorie, se aplică numai dacă Parlamentul, Camera Deputaţilor şi Senatul în şedinţă comună, declară mobilizarea totală sau parţială precum şi starea de război, conform articolului 65 sau dacă Preşedintele României instituie starea de asediu şi starea de urgenţă conform Articolul 93 din Constituţia României. 

Mobilizarea obligatorie va fi impusă numai în stare de asediu, dacă trupele militare inamice pătrund pe teritoriul României şi implicit al NATO, şi dacă există semne că armata profesională a României şi al altor state membre NATO (Franţa, SUA) amplasate pe teritoriul statului român nu fac faţă forţelor ruseşti (ceea ce-i improbabil). 

Articolul 3 -LEGE nr. 355 din 20 noiembrie 2009

(1) Mobilizarea poate fi parţială sau totală.
(2) Mobilizarea parţială constă în aplicarea succesivă şi limitată a măsurilor şi a acţiunilor prevăzute la art. 1, în una sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale, precum şi pentru anumite elemente ale forţelor destinate apărării. Economia poate fi mobilizată în totalitate, în unităţile administrativ-teritoriale unde s-a declarat această stare. La nivel naţional, pot fi mobilizaţi operatorii economici şi instituţiile publice din domeniile de activitate necesare susţinerii efortului de apărare.
(3) Mobilizarea totală constă în aplicarea măsurilor şi acţiunilor prevăzute la art. 1 pe întregul teritoriu al statului.

4. Cetăţenii români încorporabili, chiar dacă pleacă din ţară, tot nu scapă de mobilizare 

Plecarea din ţară nu-i scapă pe cetăţenii încorporabili, indiferent de ţară, conform Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul securităţii şi apărării naţionale.  

8. După articolul 8 se introduce un nou articol , cu următorul cuprins:

Articolul 10 (5) -  Cetăţenii încorporabili şi rezerviştii care nu au domiciliul în ţară, precum şi a persoanelor prevăzute (...) care nu au putut fi notificate, au obligaţia ca în termen de 15 zile calendaristice de la publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii Parlamentului privind declararea stării de mobilizare totală sau a stării de asediu, precum şi a decretului Preşedintelui României privind instituirea stării de asediu sau declararea stării de mobilizare, să contacteze centrul militar din raza unităţii teritorial-administrative unde au avut domiciliul 

Articolul 435 mai transmite că cei care refuză să se prezinte în maxim 15 zile la centrele militare pentru evidenţiere pot fi pedepsiţi cu închisoarea de la 2 la 7 ani, iar dacă un cetăţean român se află într-o ţară care are acord de extrădare cu România, poate să fie căutat de autorităţile ţării în care se află. Într-o ţară membră NATO, odată ce este activat articolul 5, cetăţenii încorporabili pot fi luaţi în evidenţa autorităţilor. 

Coadă la benzinării, bancomante şi supermarkete

În primul val de pandemie a pornit o isterie globală când cumpărătorii din toată lumea au făcut cozi kilometrice în supermarkete pentru a cumpăra hârtie igienică sau au suprasolicitat curierii.

De la declanşarea invadării Ucrainei de către Rusia, în toate oraşele din România au fost cozi la benzinării după ce s-au împrăştiat zvonuri şi ştiri false pe reţelele de socializare şi pe WhatsApp despre creşterea preţurilor la carburanţi. Unii şoferi au venit cu canistre, bidoane şi tomberoane cu toate că este ilegal. 

Guvernul a dezminţit zvonurile şi a declarat că statul român are suficiente stocuri de carburanţi.

N-a durat mult să apară o altă isterie care a provocat cozi în supermarkete la produsele de ulei din Floarea-soarelui, zahăr şi făină. 

Şi la bancomate au fost cozi de persoane care au vrut să cumpere euro şi dolar. 

Principalul motiv pentru care mulţi români au cumpărat valută este tot acelaşi pentru care şi-au luat paşapoarte-  de a pleca din ţară de teama că Rusia ar putea ataca. 

Aprovizionarea cu combustibil şi cu alimente a fost realizată de majoritatea românilor speriaţi că încetarea livrării gazului şi petrolului rusesc în Europa ar putea duce la o criză energetică şi la una alimentară. 

Guvernul României, reprezentanţii NATO şi Ministerul Apărării au declarat că nu există niciun indiciu de atac iminent al Rusiei asupra unui stat membru NATO. 

Aeronavele doborâte de ruşi sau de ucraineni? 

Pe reţelele de socializare au circulat zvonuri, dar şi ştiri false transmise de site-uri de propagadă rusă despre doborârea accidentală a aeronavelor Forţelor Aeriene (MiG 21 Lancer şi IAR-300) de către de o baterie de rachete sol-aer S-300, iar alte zvonuri vehiculeau că ar fi fost doborâte accidental sau intenţionat de forţele ruse.  

Reprezentanţii Forţelor Aeriene Române au declarat că informaţiile sunt false şi răspândite în mod voit de propaganda rusă.  

În realitate, cele două aeronave s-au prăbuşit din cauza unor probleme tehnice, erori de pilotare sau  din cauza vremii proaste. 

Norul toxic şi mai nou, pana de curent 

DSU a transmis, marţi, că informaţiile vehiculate pe WhatsApp potrivit cărora miercuri, pe teritoriul României, va fi prezent un nor toxic care ar conţine sulf, plumb şi alte metale grele, format în urma bombardamentelor din Ucraina, se înscriu în spectrul informaţiilor de tip „fake news”.

Raed Arafat a postat pe 21 martie că a apărut o altă ştire falsă în contextul războiului şi crizei energetice 

"Un fake news grosolan difuzat in seara aceasta! 
Stirea este falsa si nu are nicio baza in realitate, iar difuzarea unei astfel de stiri are menirea sa induca panica in randul populatiei fara absolut niciun motiv!
Am solicitat colegilor de la DSU sa publice o dezmintire oficiala iar maine sa trimita o sesizare din partea DSU catre CNA!
Singura caracterizare a unui astfel de comportament din partea unei televiziuni este lipsa totala de responsabilitate si deontologie profesionala", a transmis Raed Arafat.