Cum să te aperi de frig acasă: ce temperatură recomandă OMS în interiorul locuinţei

Un remediu socotit „al bunicii”, dar dovedit ştiinţific, arată că una dintre modalităţile de a face faţă sănătos temperaturilor mai reci care vor veni este să „mâncăm cald şi dormi rece”: mâncare caldă la masă, dar cu câteva grade mai puţin în dormitor. Un remediu util în situaţia actuală, una de limitare a consumului de gaze la nivel mondial.

Indicaţiile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii sunt ca temperatura internă să fie de 20 °C, cu o oscilaţie cu 2 grade mai mult sau mai puţin.

„Acasă, trebuie luate nişte precauţii suplimentare pentru copiii foarte mici care nu au încă un sistem adecvat de reglare a temperaturii”, cer specialiştii.

Vameşi din Portul Constanţa, trimişi în judecată pentru luare de mită. Sute de acte de corupție

13:25

Limba mandarină va fi studiată de elevii de gimnaziu și liceu din Arabia Saudită

13:16

„Cu toate acestea, mai presus de toate, bătrânii fragili, adesea imobilizaţi la pat, sunt cei mai expuşi. Aceşti pacienţi nemişcaţi suferă de sarcopenie, o reducere a masei musculare şi a mişcării, unul dintre cele mai importante mecanisme anti-răceală.

Contracţia musculară poate fi voluntară, cum ar fi atunci când batem cu picioarele sau mâinile pentru a ne încălzi, şi involuntară, cum ar fi atunci când simţim frisoanele. În orice caz, necesită muşchi eficienţi, pe care nu îi au persoanele în vârstă fragile”.

Atenţie la sindromul Raynaud

Un expert spune că bune sunt şi exerciţiile care pot fi efectuate acasă cu greutăţi de un kilogram, de exemplu. 

O altă categorie mai expusă este cea a pacienţilor reumatici, în special a celor care suferă de sindromul Raynaud. Este o tulburare a circulaţiei sângelui care afectează cel mai frecvent mâinile şi picioarele, făcându-le reci, amorţite şi decolorate, după expunerea la temperaturi scăzute.

În general, este periculos să te expui la o schimbare bruscă de 10-12°C. „Trecerea de la un mediu foarte cald la unul foarte rece poate pune presiune asupra sistemului nostru cardiovascular”, explică Matteo Cerri, neurofiziolog la Departamentul de Ştiinţe Biomedicale şi Neuromotorii al Universităţii din Bologna.

„Activarea bruscă a sistemului nervos simpatic, de fapt, va cere inimii să-şi mărească munca într-un mod mai mult decât semnificativ, pentru a distribui energia necesară creşterii metabolismului şi, deci, a producerii de căldură către organism. În acelaşi timp, însă, va exista şi o vasoconstricţie cutanată masivă care va implica un efort de muncă mai mare pentru inimă datorită creşterii presiunii pe care aceasta o presupune”.

Dormitorul să fie mai rece

Există însă o cameră pe care, dacă eşti un adult sănătos, este bine să o păstrezi la rece: dormitorul. „Somnul şi termoreglarea sunt profund legate”, conchide neurofiziologul.

„Când adormim, creierul este foarte sensibil la temperatura pielii. În această fază, de fapt, pielea este stropită cu sânge (vasodilataţie) care o încălzeşte şi imediat după aceea corpul începe să se răcească. Viteza acestei răciri este importantă pentru a facilita adormirea. Pe această bază au fost testate si costumele termice care, prin modularea temperaturii membrelor, pot ajuta, iar cei care suferă de insomnie să adoarmă.

Pentru a dormi bine, aşadar, este necesar să existe un mediu uşor sub termoneutralitate şi care să urmărească oscilaţia circadiană a temperaturii corpului în timpul nopţii, când organismul scade temperatura până când ajunge la valoarea minimă dimineaţa. În acest fel, nu este niciodată necesar să activaţi termoreglarea în timpul somnului, care va fi de mai bună calitate”.