Studenţii protestează, luni, la sediul Ministerului Educaţiei

Studenţii din Capitală şi din alte centre universitare din ţară protestează, începând de luni, la sediul Ministerului Educaţiei, nemulţumiţi de prevederile din Legea educaţiei privind eliminarea reprezentanţilor lor din forurile decizionale din mediul universitar.

Vicepreşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), Cristina Ramona Fiţ, a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX că la pichetul de la Ministerul Educaţiei sunt aşteptaţi să participe aproximativ 400 de studenţi din Capitală şi din mai multe centre universitare.

Protestele ANOSR au început în 28 februarie, când aproximativ 25.000 de studenţi din centrele universitare Bucureşti, Constanţa, Galaţi, Iaşi, Timişoara, Suceava, Alba-Iulia şi Târgu Mureş au fost în grevă japoneză, ei purtând pe braţe banderole albe pe care scria "protestatar".

Studenţii au continuat protestele şi în zilele următoare, când au afişat pe cămine şi cantine cearşafuri cu mesaje de protest faţă de Legea educaţiei şi i-au trimis ministrului Daniel Funeriu pachete cu zacuscă, murături, sarmale, slănină, salam şi pufuleţi, pentru a arăta condiţia socială a studentului din România.

Reprezentanţii ANOSR spun că aceste proteste nu au determinat Ministerul Educaţiei să reglementeze problemele identificate de către studenţi, astfel că începând de luni, 7 martie, ANOSR va protesta pe perioadă nedeterminată în faţa sediului MECTS.

La protest sunt aşteptaţi studenţi din mai multe centre universitare din ţară. Unii dintre aceştia, din Timişoara, Baia Mare, Constanţa, Galaţi, Iaşi şi Petroşani, au venit încă de duminică în Capitală pentru a participa la protestul de luni.

Reprezentanţii ANOSR susţin că au semnalat de foarte mult timp o problemă majoră din noua Lege a educaţiei, şi anume lipsa celor 25 de procente în decizia modalităţii de desemnare a rectorului, precum şi în procesul de desemnare a acestuia indiferent de modalitatea de alegere, dar şi lipsa celor 25 la sută în Consiliul de administraţie al universităţilor.

"Dreptul de a avea acces direct în toate deciziile din cadrul universităţii este un drept fundamental pentru mişcarea studenţească, un drept câştigat de către studenţi în trecut. Nu vom permite nimănui să îl limiteze. În ceea ce priveşte decizia ca prezenţa la cursuri să fie obligatorie, este o decizie lamentabilă a unor profesori incapabili să-şi adapteze metodele de predare la nevoile studenţilor. Nu vom permite ca studentul să aibe de suferit în urma unei decizii specifice perioadei de dinainte de 89’ în locul modernizării reale a educaţiei", a declarat preşedintele ANOSR, Daniela Alexe.

În 17 februarie, aproape o sută de studenţi au protestat în faţa Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi, vrând să atragă atenţia asupra faptului că noua Lege a educaţiei prevede eliminarea studenţilor din forurile decizionale din mediul universitar.

Studenţii au ridicat, simultan, de 25 de ori, câte o ţeapă, susţinând că astfel vor să fie ilustrat metaforic junghiul în coastă trasat mişcării studenţeşti din România după aplicarea Legii educaţiei, care exclude reprezentativitatea de 25 de procente a studenţilor din forurile de decizionale, legislative şi executive din cadrul universităţilor.

Ministerul Educaţiei preciza atunci că noua Lege a educaţiei prevede, în premieră, emiterea unui ordin de ministru care să consacre Codul drepturilor şi obligaţiilor studenţilor propus de organizaţiile studenţeşti şi că, astfel, motivele invocate de studenţi sunt ireale.

Potrivit Ministerului Educaţiei, articolul 203 (5) al legii Educaţiei Naţionale precizează că "studenţii pot fi reprezentaţi în toate structurile decizionale şi consultative din universitate", ceea ce înseamnă că legea permite, dar depinde de fiecare universitate până unde se va întinde implicarea studenţilor.

Ministerul Educaţiei a invocat şi prevederile articolului 207 (5) a) din Legea educaţiei, potrivit cărora "componenţa membrilor consiliului facultăţii este de maximum 75% cadre didactice şi de cercetare, respectiv minimum 25% studenţi", ceea ce înseamnă o reprezentare minimală de 25%.

Un alt articol invocat de minister este 209 (1) a) şi b) din Legea educaţiei, referitor la alegerea rectorului prin concurs public, unde din comisie trebuie să facă parte cel puţin un reprezentant al studenţilor. Universităţile au posibilitatea să mărească, dacă doresc, numărul studenţilor care fac parte din comisie, dar nu pot eluda participarea reprezentantului acestora la alegerea rectorului.