Studenţii tunisieni, cei mai numeroşi în universităţile din România. Care sunt cele mai căutate specializări

Tot mai mulţi tineri care vor să urmeze o facultate vin să înveţe într-o universitate din România. Numărul lor este aproape constat în fiecare an, respectiv peste 10.000 de tineri, care se înscriu în special la facultăţile de medicină, ştiinţe economice, ştiinţe tehnice, inginerie.

Topul ţărilor de unde vin tinerii care au optat să înveţe în universităţile din România:

• Tunisia, cu 1.164 de înscrişi

  ULTIMELE ȘTIRI

  • Netanyahu discută la Washington viitorul armistiţiului din Gaza

  • Un asteroid descoperit recent are o şansă din 83 să lovească Pământul

  • China respinge noile taxe anunţate de Trump şi ameninţă cu măsuri

  ---

  Vezi mai multe articole din categoria social

• Israel - 1.002

• Franţa - 967

• Italia - 950

• Grecia - 858

• Germania - 488

• Suedia - 440

• Maroc - 431

• Turcia - 369

• Republica Serbia, cu 361

Cele mai căutate specializări şi cele mai căutate universităţi

Cele mai căutate specializări sunt medicină, ştiinţe inginereşti şi ştiinţe economice, iar cele mai dorite instituţii de învăţământ superior sunt Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" Bucureşti, UMF "Iuliu Haţieganu" Cluj-Napoca, UMF Timişoara, Politehnica Bucureşti, ASE Bucureşti şi Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca.

Chiar dacă sute de studenţi provin din ţări cu universităţi situate în topul primelor 200 din lume, cum ar fi Franţa, Anglia, Italia, Germania şi Suedia, există şi cereri mai puţine, sub zece, din ţări precum Bermude, Botswana, Benin, Etiopia, Oman, Namibia, Rwanda (câte două), Burundi, Nepal, Zambia (câte trei), Guineea şi Coreea de Nord (câte şapte) şi Madagascar (o cerere).

Diplomele universităţilor din România sunt recunoscute în spaţiul Uniunii Europene. Dar cel mai mult studenţii sunt tentaţi de taxele mici cerute de universităţile româneşti comparativ cu cele din alte state.

Astfel, o taxă de 5.000 de euro pe an reprezintă poate jumătate din costurile pe care un student străin le-ar plăti în ţara lui, după cum recunosc chiar tinerii.

În acest clasament nu au fost incluşi studenţii din Republica Moldova, aproximativ 6.000, care au un statut aparte, mulţi fiind cetăţeni români sau care primesc burse ale statului român, şi nici studenţii români cu domiciliul în străinătate care vin să înveţe în ţară.