Studiu: 69% dintre profesorii de gimnaziu, angajaţi pe perioadă nedeterminată

Rezultatele Studiului Internaţional privind Procesul de Predare-Învăţare TALIS 2013, desfăşurat în 34 de ţări, arată că, în România, 69% dintre profesorii din învăţământul gimnazial sunt femei.

Vârsta medie a profesorilor din învăţământul gimnazial din România este de 42 de ani. Doar 14% dintre profesori au vârsta sub 30 de ani, în timp ce 27% au peste 50 de ani.

România se numără printre ţările cu cel mai mic procentaj de profesori angajaţi cu contract de muncă pe durată nedeterminată. Astfel, 69% dintre profesorii din învăţământul gimnazial (70% dintre femei şi 67% dintre bărbaţi) sunt angajaţi cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, comparativ cu media la nivel internaţional, care este de 83%. De asemenea, 92% dintre profesorii din învăţământul gimnazial sunt angajaţi cu normă întreagă, respectiv 93% dintre femei şi 88% dintre bărbaţi, potrivit rezultatelor studiului.

Procentaje mai mici în ceea ce priveşte numărul profesorilor angajaţi cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată se înregistrează, între ţările participante la studiu, doar în Chile (63%) şi în Abu Dhabi - Emiratele Arabe Unite (50%). În Malaezia, toţi profesorii sunt angajaţi cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată.

Datele colectate în cadrul studiului mai arată că, în România, doar 24% dintre profesorii care lucrează cu normă parţială se află în această situaţie deoarece a fost alegerea lor, restul de 76% neavând posibilitatea de a lucra cu normă întreagă.

Pe de altă parte, în Danemarca, Franţa, Olanda, Norvegia, Singapore şi Anglia (Marea Britanie), marea majoritate a profesorilor care lucrează cu normă între 85-94% a ales această formă de angajare. La nivel internaţional, în medie, jumătate dintre profesorii care lucrează cu normă parţială se află în această situaţie deoarece a fost alegerea lor.

Profesorii din învăţământul gimnazial au, în medie, 16 ani de experienţă în activitatea de predare, din care 10 ani în şcoala în care erau la momentul administrării studiului.

Rezultatele studiului mai arată că 66% dintre profesorii din învăţământul gimnazial au absolvit studii universitare de licenţă, iar 26% au studii universitare de master.

Autorii studiului au mai concluzionat că unele ţări se confruntă cu probleme importante legate de îmbătrânirea cadrelor didactice, având un segment semnificativ care se apropie de vârsta pensionării. De asemenea, s-a constatat că vârsta cadrelor didactice are legătură cu momentul plecării profesorilor din unităţile de învăţământ. Astfel, nivelurile de abandon tind să fie mai mari în primii ani de predare şi scad cu cât cadrele didactice practică mai mult această profesie.

În România, distribuţia profesorilor pe grupe de vârstă este foarte apropiată de distribuţia medie la nivel internaţional. De asemenea, ponderea femeilor în rândul profesorilor (69%) este practic identică cu ponderea medie la nivel internaţional (68%).

În ceea ce priveşte intrarea profesorilor tineri (sub 30 de ani) în sistemul educaţional, situaţia din România este asemănătoare sau mai bună decât media la nivel internaţional, cu excepţia disciplinelor denumite generic, în studiu, "Ştiinţe" şi "Tehnologii".

În învăţământul gimnazial din România, numai 6,6% dintre profesorii care au în încadrare cel puţin o oră de "Ştiinţe" (Fizică, Chimie, Biologie) au vârsta sub 30 de ani. Acest procent este de jumătate din cel mediu la nivel internaţional (12,5%) pentru aceeaşi grupă de vârstă şi aceeaşi grupă de discipline, putând reprezenta un semnal de alarmă pentru viitorul asigurării personalului necesar predării acestor discipline.

Pe de altă parte, 8,6% dintre profesorii care predau "Tehnologii" au vârsta sub 30 de ani, procent sub media internaţională (11%). Procentaje mari de profesori sub 30 de ani (peste 20%) se înregistrează, în învăţământul secundar inferior din România, la Limbi străine moderne şi Latină. O pondere de peste 15% la aceeaşi grupă de vârstă este şi la grupele de discipline "Lectură, exprimare scrisă şi literatură", "Arte", "Educaţie fizică", "Religie", "Competenţe practice şi vocaţionale", potrivit studiului.

În ţările participante la studiu, cadrele didactice au în medie 16 ani de experienţă în predare, trei ani de experienţă în alte roluri educaţionale şi patru ani de experienţă în alte domenii de activitate. În medie, în aceste ţări, o treime dintre toate cadrele didactice din învăţământul secundar inferior au mai mult de 20 de ani de experienţă în predare, reprezentând astfel o proporţie semnificativă a cadrelor didactice cu experienţă bogată.

Din datele studiului mai rezultă că la nivel internaţional, în medie, 93% dintre cadrele didactice spun că sunt pregătite bine sau foarte bine pentru a preda conţinutul disciplinelor alese, iar 89% se consideră bine sau foarte bine pregătite în ceea ce priveşte pedagogia şi componenta practică a disciplinelor pe care le predau.

Profesorii din România, alături de cei din Malaezia, se simt cel mai bine pregătiţi dintre profesorii din ţările participante la studiu. Astfel, 99,8% dintre profesori spun că se simt bine sau foarte bine pregătiţi în ceea ce priveşte conţinutul disciplinei predate, iar 98,5% declară că sunt bine sau foarte bine pregătiţi în ceea ce priveşte pedagogia disciplinei predate. Aceste procente sunt peste mediile la nivel internaţional, de 93,2% în ceea ce priveşte conţinutul disciplinei predate, respectiv 88,9% în ce priveşte pedagogia disciplinei predate.

Profesorii din Finlanda şi Japonia spun că se simt cel mai slab pregătiţi în aceste domenii. Spre exemplu, doar 72% dintre profesorii din Finlanda se declară bine sau foarte bine pregătiţi în ceea ce priveşte conţinutul disciplinei predate şi 64% se declară bine sau foarte bine pregătiţi în ceea ce priveşte pedagogia disciplinei predate.

Din aceste date rezultă că educaţia formală a cadrelor didactice (inclusiv formarea iniţială) nu îi ajută doar să se simtă mai bine pregătite pentru activitatea lor, dar elementele specifice incluse în formarea respectivă, cum ar fi conţinutul, formarea pedagogică şi practica la clasă, pot genera, de asemenea, o diferenţă semnificativă, mai spun autorii studiului.

Studiul Internaţional privind Procesul de Predare-Învăţare TALIS 2013 s-a desfăşurat sub egida Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi este cel mai mare studiu internaţional centrat pe cercetarea mediului educaţional. România a participat pentru prima dată la acest studiu, în cel de al doilea ciclu, desfăşurat în perioada 2011-2013.

TALIS 2013 s-a desfăşurat în 34 de ţări de pe cinci continente. Ţările participante la studiul sunt: Australia, Israel, Serbia, Brazilia, Italia, Singapore, Bulgaria, Japonia, Slovacia, Chile, Coreea de Sud, Spania, Cipru, Letonia, Suedia, Croaţia, Malaezia, Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite), Cehia, Mexic, Alberta (Canada), Danemarca, Olanda, Anglia (Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord), Estonia, Norvegia, Flandra (Belgia), Finlanda, Polonia, Statele Unite ale Americii, Franţa, Portugalia, Islanda şi România.

În fiecare ţară participantă, aproximativ 200 de şcoli au fost selectate aleatoriu să participe la studiu, pentru fiecare nivel de învăţământ pe care ţara respectivă l-a ales pentru a fi inclus în analiză. În fiecare şcoală, chestionarele au fost completate de directorul şcolii şi de alţi aproximativ 20 de profesori selectaţi aleatoriu.

Fiecare ţară a putut opta pentru una sau ambele forme de administrare a studiului: online sau pe suport de hârtie. În România, administrarea studiului s-a realizat online.

În România, la activitatea de pretestare a chestionarelor TALIS au fost selectaţi să participe 803 profesori din 40 de şcoli. În etapa principală a studiului, în care au fost administrate chestionarele, au fost selectate să participe la studiu 197 de şcoli pentru nivelul de învăţământ gimnazial şi 147 de şcoli pentru opţiunea PISA-link.

De asemenea, au fost selectaţi să participe la studiu 3.370 de profesori dintre cei care predau în cele 197 de şcoli din eşantionul pentru învăţământ gimnazial şi 3.341 de profesori dintre cei care predau în cele 147 de şcoli participante la studiul PISA. Rezultatele studiului au fost publicate de OCDE şi sunt prezentate şi de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare.