STUDIU: Ce cred românii despre ziua de 1 MAI

Studiul, realizat pentru Ziua Muncii, de către Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), arată că peste jumătate dintre români (54 la sută) obişnuiesc să sărbătorească 1 Mai, iar cei mai mulţi dintre ei petrec această zi fie acasă (39 la sută), fie la iarbă verde (39 la sută), cu familia apropiată (54 la sută), în compania prietenilor (25 la sută) sau cu familia extinsă (17 la sută).

Pentru o treime dintre participanţii la studiu (35 la sută),1 Mai semnifică Ziua Muncii, dar pentru 13 la sută această zi este doar "zi liberă", zece la sută spun că este o zi obişnuită, normală. Pentru nouă procente această zi nu are nicio semnificaţie, iar pentru şapte la sută este o zi de odihnă şi relaxare

Aproape jumătate dintre cei chestionaţi cred că 1 Mai nu şi-a mai păstrat, în ultimii ani, semnificaţia de Zi a Muncii, iar peste jumătate cred că 1 Mai se sărbătorea mai frumos înainte de 1989 decât în prezent.

Unul din 10 români nu consideră potrivit ca Ziua Muncii să fie sărbătorită printr-o zi liberă şi peste jumătate dintre aceştia cred că această zi ar trebui sărbătorită prin muncă.

Doi din zece români vor pleca undeva în perioada cuprinsă între 1 Mai şi sărbătoarea de Paşte, majoritatea optând pentru a merge în vizită la rude şi prieteni (54 la sută), la munte (35 la sută) sau la ţară (34 la sută).

Dintre cei chestionaţi, 41 la sută spun că vor ieşi la iarbă verde de 1 Mai, 38 la sută vor pregăti cu această ocazie mici, iar 52 la sută vor face grătare.

Bugetul alocat pentru ziua de 1 Mai este unul relativ modest: unul din trei respondenţi alocă până în 100 de lei, 27 la sută spun că au alocat cel mult 199 lei, iar 17 la sută declară că suma alocată este de maxim 299 lei. Doar cinci procente susţin că au alocat peste 600 de lei, iar 8 la sută dintre participanţii la studiu nu au alocat un buget pentru 1 Mai

În ceea ce priveşte zilele pe care românii le au libere în perioada 1 Mai - Paşti, 36 la sută dintre ei se bucură, în acest an, de trei sau patru zile libere , 33 la sută au între una şi două zile libere, 7 la sută beneficiază de cinci sau şase zile, iar 5 la sută au peste şase zile libere.Totuşi, 13 la sută dintre români nu au, în această perioadă, nicio zi liberă.

Mai mult de un sfert dintre cei chestionaţi care sunt angajaţi, liber profesionişti sau care au o afacere muncesc între 9 şi 11 ore zilnic, iar 12 la sută muncesc chiar peste 11 ore. Majoritatea dintre ei însă - 55 la sută - lucrează între şase şi opt ore, iar 7 la sută lucrează între trei şi cinci ore.

Dintre cei care sunt angajaţi, liber profesionişti sau au o afacere, un procent de 68 spun că sunt nevoiţi să lucreze şi ore suplimentare. Pentru 13 la sută dintre cei care muncesc suplimentar, acest lucru se petrece la sfârşitul săptămânii. O treime sunt nevoiţi des să lucreze ore suplimentare, 15 la sută foarte des, iar pentru 44 la sută acest lucru se petrece rar. Peste jumătatea dintre cei care muncesc suplimentar, fac acest lucru voluntar, pentru 15 la sută este o obligaţie contractuală, iar 28 la sută fac acest lucru doar când li se solicită în mod expres. Peste o treime dintre cei care muncesc suplimentar lucrează şi acasă, peste jumătate dintre aceştia (56 la sută ) susţinând că acest lucru li se întâmplă des şi foarte des.

Aproape unul din şase respondenţi (58 la sută) consideră că munca lor este mai degrabă solicitantă, iar 49 la sută dintre cei intervievaţi declară că, după o zi de muncă, se simt în mare măsură extenuaţi.

Peste jumătate dintre participanţii la studiu (53 la sută) consideră că postul pe care îl ocupă implică o mare responsabilitate, iar alţi 32 la sută susţin că, în munca lor, au o foarte mare responsabilitate.

Pentru 64 la sută dintre cei intervievaţi, locul de muncă actual este foarte important, iar 77 la sută dintre participanţii la cercetare cred că, dacă nu ar mai avea actualul loc de muncă, le-ar fi greu şi foarte greu să îşi găsească un serviciu nou.

Referindu-se la locul actual de muncă, cei mai mulţi respondenţi sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de relaţia cu colegii (94 la sută), de serviciu în general (93 la sută), de programul de muncă (86 la sută), de relaţiile cu superiorii (85 la sută), de volumul de muncă (82 la sută), pe ultimul loc în această ierarhie situându-se salariul (65 la sută).

Locul de muncă provoacă stres pentru 46 la sută dintre cei chestionaţi, în timp ce 54 la sută dintre ei spun că locul de muncă le provoacă puţin stres sau deloc.

O treime dintre respondenţi (31 la sută) sunt îngrijoraţi şi foarte îngrijoraţi de perspectiva pierderii locului de muncă.

Potrivit iniţiatorilor studiului, datele prezentate se referă la eşantionul de respondenţi care sunt angajaţi, sunt liber profesionişti sau care au o afacere.

Dintre respondenţii şomeri, casnici sau elevi şi studenţi care au reprezentat 23 de proocente din eşantion, doar 56 la sută sunt în căutarea unui loc de muncă.

O proporţie de 87 la sută dintre cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă susţin că ar accepta un job şi dacă acesta ar necesita competenţe inferioare pregătirii lor profesionale şi acelaşi procent ar accepta şi un loc de muncă ce ar presupune muncă peste program sau la domiciliu.

Totodată, peste jumătate - 53 la sută - dintre cei care îşi caută un job ar accepta un loc de muncă chiar dacă salariul ar fi mai mic decât aşteptările lor.

Mai mult de 60 de procente, respectiv 64 la sută dintre respondenţi, cred că se muncea mai bine în România, înainte de 1989

Studiul a fost efectuat în perioada 26 - 29 aprilie pe un eşantion de 1.689 de persoane, cu vârste de peste 18 ani, eşantionul fiind multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel naţional, cu o eroare maximă tolerată de ± 2,5 la sută.