Studiu: Elevii români de clasa a VIII-a sunt mai puţin competitivi la matematică şi ştiinţe decât europenii/ Cum se explică scorul mic obţinut

Specialişti în ştiinţele educaţiei şi testare educaţională de la Universitatea din Bucureşti, implicaţi direct în realizarea studiului „Tendinţe în domeniul Studiilor Matematice şi Ştiinţifice Internaţionale” – TIMSS 2019 (clasa a VIII-a), au prezentat consluziile acestuia.

În 1995, elevii de clasa a opta obţineau 474 puncte la matematică şi 471 la ştiinţe. Minimul istoric a fost înregistrat în 2007, când elevii români obţineau 458 de puncte la ştiinţe şi apoi în 2011, an în care au obţinut 458 de puncte la matematică.

„O chestiune complexă, cum e performanţa elevilor, are o cauzalitate complexă. Dar dacă noi vom face acest model cauzal şi vom arăta care sunt variabilele care influenţează performanţa şi care e ponderea de influenţă a fiecărei variabile, pentru fiecare dintre ele se vor putea gândi politici educaţionale focalizate, ţintite, care să ne scoată din îngheţarea în care ne aflăm de mai bine de 20 de ani. (…) M-aş bucura să renunţăm la tentaţia de a veni cu remedii rapide şi facile, pe o singură dimensiune, şi să gândim că o realitate complexă se schimbă printr-o intervenţie complexă”, a remarcat prof. univ. dr. Lucian Ciolan, unul dintre coordonatorii echipei care a implementat studiul în România.

Chiar dacă rezultatele arată că nivelul competenţelor la matematică şi ştiinţe al elevilor români este similar cu cel de acum 25 de ani, este îngrijorător faptul că 22% dintre elevi sunt analfabeţi funcţional la matematică şi ştiinţe, în comparaţie cu media internaţională de 13%. În cazul elevilor care fac performanţă, România înregistrează un procent de 6% la matematică şi 4% la ştiinţe, în comparaţie cu media internaţională de 5%.

„Educaţia e gratuită în statul nostru pentru că este marele egalizator. (…) Copiii pleacă în viaţă cu egalitate de şanse. Dar pentru a avea egalitate de şanse trebuie să ai un start similar în viaţă. Şi dacă statul nu asigură această şansă, face un deserviciu masiv unei părţi importante a populaţiei, pe care o condamnă de fapt la insucces, nu doar în şcoală, ci şi ulterior, în profesie şi în viaţă. Iar acest lucru înseamnă că nu se achită de una din funcţiile fundamentale pe care le are. De aceea e o problemă atât de mare inechitatea din sistemul educaţional, iar rezultatele arată o distribuţie inechitabilă a performanţei elevilor”, a precizat prof. univ. dr. Dragoş Iliescu, coordonatorul naţional al proiectului TIMSS 2019.

Acest lucru este accentuat şi de prof. univ. dr. Romiţă Iucu, preşedintele Consiliului de Orientare şi Analiză Strategică din cadrul UB, care a remarcat faptul că „un sistem educaţional trebuie să fie atât de comprehensiv şi atât de echitabil încât să ofere şanse egale pentru dezvoltare inegală. Sună puţin paradoxal, dar are o valoare deosebit de importantă la nivel de motivaţie. (…) Pentru sistemul educaţional din România, şansele egale trebuie să însemne şanse egale de dezvoltare inegală. Trebuie să îi dăm fiecărui copil şansa de a atinge maximul lui de potenţial. De-abia atunci sistemul educaţional va garanta reuşita individuală.”

Un alt rezultat relevant ne arată că România ocupă un loc fruntaş, al patrulea, la scorul obţinut de fete în comparaţie cu cel obţinut de băieţi, 487 faţă de 471. În contextul în care pe plan internaţional rezultatele băieţilor sunt mai bune decât ale fetelor în aceste domenii, rezultatul din România se înscrie în eforturile internaţionale de realizare a unor sisteme echitabile de educaţie şi instrucţie.

Alte concluzii preliminare ale rezultatelor la evaluarea TIMSS 2019 vorbesc despre distribuţia inegală a performanţei în rândul elevilor români (aproape un sfert dintre elevii noştri nu ating criteriile minime de performanţă, atât la matematică, cât şi la ştiinţe), despre încrederea de sine a elevilor, care este o variabilă importantă a studiului, dar cu procente dezavantajoase pentru România, precum şi despre sărăcie: aproape jumătate dintre elevii români ajung flămânzi la şcoală.

„Noi vrem să punem pe masă date pentru oricine e dispus să le ia în serios şi să facă programe pe care să le implementeze. De aceea consider critic să venim nu cu propuneri generale, ci cu propuneri cât se poate de concrete, care să fie fundamentate pe evidenţe şi care să ofere, cel puţin din punct de vedere ştiinţific, nişte minime garanţii că intervenţiile respective o să dea rezultate”, a conchis prof. univ. dr. Lucian Ciolan.

Studiul TIMSS are loc o dată la patru ani, este coordonat de Asociaţia Internaţională pentru Evaluarea Performanţei Educaţionale (IEA) şi analizează comparativ competenţele de matematică şi ştiinţe (biologie, fizică, chimie) în rândul elevilor. TIMSS 2019 a măsurat competenţele elevilor de 14 ani din peste 60 de ţări din toată lumea. Au participat la cercetare peste 580.000 de elevi, 310.000 părinţi, 19.000 directori de şcoli şi 52.000 de profesori din toată lumea. În România testul a implicat 4.485 de elevi, 196 de directori şi 623 de profesori din 199 şcoli.