Studiu în 28 de ţări: Inegalităţile dintre femei şi bărbaţi au fost adâncite de pandemie

Conform unui nou studiu realizat de Ipsos în colaborare cu Global Institute for Women's Leadership din cadrul King's College Londra şi care a acoperit 28 de ţări, stereotipiile de gen, inegalităţile şi nevoia de schimbare a modului cum guvernele şi companiile diferenţiază femeile şi bărbaţii au fost adâncite de pandemie.

Eliminarea diferenţelor salariale între bărbaţi şi femei nu pare să fie rezolvată curând pentru că părerile oamenilor sunt împărţite cu privire la prioritizarea acestei chestiuni. Doi din cinci respondenţi la nivel global (42%) consideră că egalizarea salariilor bărbaţilor şi femeilor este importantă, dar nu reprezintă o prioritate. Pe de altă parte, un respondent din cinci consideră că egalizarea salariilor bărbaţilor şi femeilor pentru muncă egală este un exemplu de corectitudine politică dusă prea departe (19%) sau de-a dreptul un fake news (18%). Bărbaţii (21%) sunt mai înclinaţi să creadă că diferenţele salariale dintre bărbaţi şi femei intră în categoria fake news, comparativ cu femeile (16%). Cum era de aşteptat, femeile (41%) consideră că acest subiect reprezintă o prioritate într-o proporţie mai mare decât bărbaţii (31%). Ţările ai căror cetăţeni consideră, peste media globală, că inegalitatea salarială dintre bărbaţi şi femei este o prioritate sunt Chile (53%), Africa de Sud (52%) si Franţa (51%). Majoritatea cetăţenilor lumii (56%) susţine că este nevoie de mai multă transparenţă cu privire la salariile bărbaţilor şi femeilor, în sensul dreptului angajaţilor de a cunoaşte salariile colegilor lor care realizeaza aceeaşi muncă. Şi aici, proporţia femeilor care sunt de acord cu principiul transparenţei (58%) este mai mare decât în rândul bărbaţilor (54%).

64% dintre cetăţenii celor 28 de ţări investigate sunt de părere că problema Covid-19 a afectat bărbaţii şi femeile în egală măsură. Cetăţenii din Chile (24%), Israel (22%) şi Canada (19%) consideră, într-o proporţie mai mare decât media globală (12%), că această criză a avut mai multe efecte negative asupra femeilor decât asupra bărbaţilor. Pe de altă parte, femeile spun, într-o proporţie uşor mai ridicată decât bărbaţii (50% faţă de 46%) că au făcut lucruri concrete cu privire la îmbunătăţirea sănătăţii şi stării lor generale de bine comparativ cu perioada de dinaintea pandemiei. De asemenea, patru oameni din zece (37%) spun că acum reuşesc să petreacă mai puţin timp lucrând şi mai mult timp împreună cu familiile lor decât înainte de criza Covid.

O treime (33%) afirmă că pandemia i-a făcut să fie mai deschişi înspre a-i ajuta pe ceilalţi din comunitatea lor: ţări precum Peru (50%), Africa de Sud (49%) si India (49%) conduc acest clasament şi se situează peste media globală.

Şapte din zece (71%) spun că s-au simţit susţinuţi de prieteni şi familie în timpul pandemiei, clasament condus de Marea Britanie (84%), urmată de Africa de Sud (83%), Canada (83%) şi Statele Unite (83%). La polul opus, doar o cincime (21%) spun că nu s-au simţit susţinuţi de prieteni şi familie, însă acest procent creşte la peste o treime în ţări precum Polonia şi Ungaria.

În privinţa relaţiei cu angajatorul şi perspectiva asupra locului de muncă înainte şi în timpul crizei, oamenii au păreri diferite. Aproape jumătate dintre ei (46%) spun că nu s-a schimbat nimic în acest sens. În notă pozitivă, s-au înregistrat procente peste media globală de 22% reprezentând părerea celor care spun că au primit mai mult suport de la angajator acum decât înainte de criză în ţări precum India (41%), Mexic (32%) şi Malaezia (29%). Faţă de media globală, jumătatea goală a paharului a fost reprezentată de ţări precum Coreea de Sud (8%), Japonia (11%) şi Rusia (13%).

Per total, 44% dintre angajaţi se tem mai mult acum decât înainte de criză că îşi vor pierde locul de muncă. O treime (34%) nu văd nicio diferenţă în acest sens, în timp ce 13% spun că sunt mai puţin îngrijoraţi acum decât înainte de izbucnirea crizei.

Întrebaţi despre cum trebuie să fie un lider politic capabil să scoată ţara cu bine din pandemie, cetăţenii lumii au spus, în cea mai mare proporţie (33%), că plasarea intereselor ţării deasupra celor politice este cea mai importantă calitate a unui lider astăzi. Această trăsătură este urmată de onestitea faţă de popor (29%) şi înţelegerea problemelor cu care se confruntă populaţia (28%). Pentru majoritatea trăsăturilor listate, diferenţele dintre bărbaţi şi femei în privinţa răspunsurilor sunt minimale, fiind singura întrebare pentru care genul respondentului este irelevant.

Oamenii par să aibă percepţii clare în ceea ce priveşte stereotipiile cu privire la asocierea bărbaţilor şi femeilor cu anumite meserii. Dincolo însă de aceste asocieri, ce atrage privirea în graficul de mai jos este însă însoţirea profesiilor feminine de către un salariu net mai mic decât pentru profesiile ocupate de bărbaţi. Profesiile care sunt văzute ca fiind făcute într-o proporţie mai mare de către femei sunt considerate şi drept cele mai prost plătite: asistent medical, profesor, lucrător comercial etc. În oglindă, profesiile masculine mai slab plătite includ şoferii din curierat, lucrătorii în construcţii, dar şi poliţiştii, oamenii de ştiinţă sau medicii. La polul opus, profesii (prea) bine plătite şi exercitate de bărbaţi includ politicienii, bancherii, contabilii şi inginerii (în special din IT).

Jumătate dintre respondenţi (52%) consideră că egalitatea între sexe va reveni la situaţia de dinainte de izbucnirea pandemiei. Vestea bună este că respondenţii din acele ţări care au cea mai mare nevoie de îmbunătăţirea politicilor şi practicilor în domeniul egalităţii de gen consideră că trebuie să se schimbe ceva în ţara lor. Cu fraza „femeile ar trebui să fie <mai> egale cu bărbaţii decât sunt acum”, au fost de acord 38% dintre cetăţenii din Arabia Saudită (faţă de 11% media globală), 21% în India şi 19% în China.

Cu toate acestea, principalele priorităţi aşteptate în ceea ce priveşte problemele cu care se confruntă femeile sunt reprezentate de implementarea unor practici de muncă mai flexibile precum lucrul de acasă şi/ sau part-time (40%), precum şi de oferirea unui sprijin mai mare fetelor şi femeilor care se confruntă cu acte de violenţă şi abuz (36%).

Studiul Ipsos a fost realizat online, în perioada 22 ianuarie - 5 februarie 2021, pe un eşantion de 20.520 respondenţi cu vârsta cuprinsă între 16-74 ani, din 28 de ţări. Ţările participante la studiu sunt: Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, Chile, China, Coreea de Sud, Franţa, Germania, India, Israel, Italia, Japonia, Malaezia, Marea Britanie, Mexic, Olanda, Peru, Polonia, Rusia, Spania, Statele Unite ale Americii, Suedia, Turcia şi Ungaria.