Studiu: insomnia pune inima în pericol, după un atac de cord. Şi nu numai

Somnul este esenţial pentru cei care suferă de boli cardiovasculare şi au supravieţuit unui infarct sau în orice caz a fost supus unor tratamente precum plasarea unui stent sau a unei operaţii by-pass.

Pentru aceste persoane, a nu avea un somn odihnitor din punct de vedere calitativ şi cantitativ înseamnă un risc mai mare de apariţie a unor noi evenimente cardiace care necesită spitalizare precum infarct miocardic, accident vascular cerebral sau declanşarea decompensării precum şi deces din cauza problemelor circulatorii.

Riscul atribuit acestui factor ar creşte pericolele cu aproximativ 16% faţă de cei care nu au nicio problemă să doarmă. Tigările sunt mai rele - pentru cei care continuă să fumeze după un infarct sau după proceduri de revascularizare. Riscul cresşe cu 27%, iar lipsa activitatii fizice contribuie la o crestere a riscului cu 21%.

O cercetare publicată în Sleep Advances, prezentată la ESC Preventive Cardiology 2022, congresul Societăţii Europene de Cardiologie (ESC), subliniază importanţa unei odihne valide pentru bolnavii de inimă şi nu numai. Problema este de mare actualitate, având în vedere că, în medie, având în vedere şi condiţiile psihologice care afectează odihna şi sunt deosebit de grele pentru cei care suferă de inimă, statisticile arată că aproape jumătate dintre persoanele cu boli cardiovasculare le este greu să se odihnească bine.

„Studiul nostru a constatat că insomnia a fost în continuare asociată semnificativ cu evenimentele cardiace, chiar şi după ce au luat în considerare simptomele de anxietate şi depresie”, informează autorul principal, Lars Frojd, de la Universitatea din Oslo. Descoperirile sugerează că pacienţii cu boli de inimă ar trebui evaluaţi pentru insomnie.

Stresul creşte riscul de infarct: de două ori şi jumătate

Cercetarea a examinat puţin peste 1050 de pacienţi (în aproximativ un caz din 5 femei) care au fost verificaţi în medie după aproape un an şi jumătate după un atac de cord şi/sau o procedură de deschidere a arterelor blocate (implantare de stent sau operaţie de bypass).

Participanţii au completat chestionarul Bergen Insomnia Scale, care se bazează pe criteriile de diagnosticare pentru insomnie. 7 întrebări se referă la capacitatea de a adormi şi de a rămâne adormit, de a se trezi prematur, de a se simţi insuficient odihnit, de oboseala din timpul zilei care afectează capacitatea de a funcţiona la locul de muncă sau social şi de a fi nemulţumit de somn.

Dintre factorii de risc luaţi în considerare în sondaj, pe lângă evaluarea proteinei C-reactive ca parametru al inflamaţiei, s-au evaluat obiceiul de fumat şi valorile colesterolului LDL, presiunea maximă şi circumferinţa taliei. Au fost evaluate şi prezenţa diabetului şi activitatea fizică desfăşurată.

Observaţi timp de patru ani

Pacienţii au fost monitorizaţi pentru evenimente cardiovasculare adverse, definite ca deces sau spitalizare pentru infarct miocardic, revascularizare, accident vascular cerebral sau insuficienţă cardiacă. În momentul observării, 45% dintre subiecţi sufereau de insomnie şi puţin mai puţin de unul din patru au raportat că au folosit somnifere în săptămâna precedentă.

Pe parcursul perioadei de observare de peste patru ani, la populaţia studiată au fost observate 364 de evenimente. Comparativ cu subiecţii bine odihniţi, riscul relativ de evenimente recurente la pacienţii cu insomnie a fost de 1,62 după ajustarea pentru vârstă şi sex, 1,49 după ajustarea suplimentară pentru factorii de risc coronarieni şi 1,48 după ajustarea pentru condiţiile coexistente.

Riscul a rămas semnificativ chiar şi luând în considerare simptomele de anxietate şi depresie. Potrivit lui Frojd, „acest lucru înseamnă că 16% dintre evenimentele cardiovasculare adverse grave recurente ar fi putut fi evitate dacă niciunul dintre participanţi nu ar fi avut insomnie”.