Studiu: Lucrul exclusiv de acasă pierde viteză în faţa muncii de la birou. Care sunt explicaţiile

Potrivit studiului „Back to the Office” realizat în Bucureşti şi în principalele oraşe regionale de Cushman & Wakefield Echinox, prima jumătate a anului a marcat deja revenirea la birou a unui număr mai mare de angajaţi la nivel naţional, astfel că 43% dintre respondenţi spun că au lucrat în special de la birou, comparativ cu 36% în intervalul mai-decembrie 2020, respectiv 29% în perioada de lockdown din martie-mai 2020.

„Deschiderea şcolilor şi a gradiniţelor a favorizat creşterea numărului de angajaţi care s-au întors la birou, mai ales în rândul celor de peste 30 de ani care, în perioada în care copiii învăţau online nu puteau veni la birou chiar dacă şi-ar fi dorit deoarece nu aveau cu cine să îi lase. Mai mult decât atât, tinerii de până în 27 de ani au preferat să meargă la birou în lipsa unui spaţiu potrivit de lucru acasă”, spune Mădălina Cojocaru, Partner, Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox.

Nevoia de a merge la birou rămâne în continuare ridicată, în condiţiile în care, întrebaţi dacă ar avea de ales de unde să lucreze, doar 10% dintre angajaţi au răspuns că doresc să lucreze exclusiv de acasă.

Importanţa biroului este şi mai vitală în Bucureşti, unde 96% dintre respondenţi vor să lucreze cel puţin o zi pe săptămână de la birou, comparativ cu oraşele regionale, unde ponderea acestora este de 87%.

Astfel, peste un sfert dintre cei intervievaţi ar vrea să lucreze 3 zile de la birou şi 2 zile de acasă, în timp ce 17% vor să lucreze doar de la birou. Preferinţa pentru un model de lucru este fundamentată, pe de o parte, de beneficiile lucrului de acasă, cele mai importante fiind economisirea de timp şi de bani, şi de dezavantajele absenţei de la birou, angajaţii punctând în special nevoia de socializare şi dificultatea de a separa timpul de lucru de viaţa personală.

83% dintre respondenţi au apreciat faptul că nu au mai pierdut timpul în trafic ca principal avantaj al lucrului de acasă, în timp ce 78% au simţit lipsa socializării cu colegii în acest mod de lucru.

Timpul de deplasare este o problemă atât pentru angajaţii din Bucureşti, unde 73% sunt mulţumiţi că nu mai stau în trafic, cât şi pentru cei din marile oraşe, unde ponderea este de 61%. Şi lipsa de socializare este mai acută în Bucureşti decât în oraşele regionale, respectiv 82% versus 77%.

Alte avantaje ale lucrului de acasă sunt economiile de bani (53% dintre răspunsuri), îmbunătăţirea echilibrului viaţă profesională – viaţă personală (39%), mai multă libertate în utilizarea orelor de lucru (35%) sau mai mult timp disponibil pentru odihnă (34%).

Când vine vorba despre alte neajunsuri ale lucrului de acasă, dificultăţile în separarea vieţii profesionale de cea personală sunt pe locul al doilea, cu 50% dintre răspunsuri, în timp ce lipsa unui spaţiu propice de lucru a fost indicată de 32% dintre respondenţi. La acestea se adaugă capacitatea de concentrare mai redusă sau problemele legate de gestionarea relaţiei cu clienţii, partenerii şi colaboratorii, fiecare în 21% din cazuri.

Întoarcerea la birou este asociată în primul rând cu îmbunătăţirea comunicării cu colegii, aceasta fiind indicată de 63% dintre respondeţi ca principalul avantaj al revenirii la birou, iar un procent important dintre angajaţi – 51% o simt ca pe o „revenire la normalitate”.

De asemenea, apartenenţa la un grup şi un timp definit de lucru sunt alte plusuri ale lucrului de la birou.

Timpul de deplasare (65%), cheltuielile mai mari (50%) şi mai puţină flexibilitate a muncii (50%), dar şi riscul infectării cu Covid-19 (37%) sunt asimiliate cu dezavantajele întoarcerii la birou.
De remarcat diferenţele privind temerile legate de riscul infectării cu Covid-19 între angajaţii din Bucureşti şi cei din oraşele regionale. Astfel, 42% dintre angajaţii din marile oraşe se tem să nu se infecteze dacă se întorc la birou, comparativ cu doar 27% în Bucureşti.

Evaluarea experienţei lucrului de acasă, respectiv de la birou, arată o agilitate a angajaţilor români, în condiţiile în care majoritatea dintre aceştia s-au simţit bine şi foarte bine în ambele medii. Astfel, 95% dintre respondenţi spun că au lucrat bine şi foarte bine de acasă, în timp ce 86% spun că munca de la birou a fost bună şi foarte bună.

Obiectivul sondajului a fost de a analiza cum s-a modificat în ultimele 18 luni percepţia angajaţilor vizavi de modul de lucru şi cum văd aceştia lucrul de acasă sau de la birou după ce situaţia medicală se va stabiliza şi după ce companiile vor lua decizii în cunoştinţă de cauză în ceea ce priveşte utilizarea spaţiului de birouri.

La nivel global, în luna septembrie a acestui an, circa 40% dintre angajaţi lucrau de la birou, potrivit raportului ”Return to the office” realizat de Cushman & Wakefield, astfel că România se aliniază trendului mondial. China este pe primul loc, cu peste 90% dintre angajaţi care s-au întors la birou, în timp ce prezenţa la birou în celelalte regiuni analizate variază între 27% şi 40%.

În Europa, 40% dintre angajaţi lucrau în septembrie de la birou, Praga fiind campioana regiunii, cu circa 80% dintre angajaţi, capitala Cehiei fiind urmată de Hamburg cu 60% şi de Varşovia cu 45%. Întoarcerea la birou în aceste oraşe este direct legată de rata ridicată de vaccinare şi de ratele reduse de infectare.