STUDIU. Nouă din zece medici din România trăiesc în mediul urban

Numărul medicilor a ajuns la peste 65.000 de specialişti anul trecut, în creştere cu 4% faţă de anul anterior, arată datele de la Statistică, potrivit ZF.

âCu cel mai mare deficit se confruntă spitalele din oraşele mici din ţară, dat fiind că cei mai mulţi medici caută să lucreze în oraşele mari, cu infra­structură sanitară mai bine dez­voltată. Iar pandemia de COVID-19 a acccentuat acest trend

„Noi, fiind spital universitar, avem tot timpul medici rezidenţi şi avem de unde alege. Dar într-adevăr, în oraşele mici, care nu sunt centre universitare, acolo este o problemă. Noi am rugat medici să meargă la Urziceni, la Tulcea pentru că nu aveau medici“, a spus pentru ZF Daniel Buzatu, managerul Spitalului de Copii Marie Curie din Bucureşti.

Iar în pandemie, specialităţile unde s-a văzut cel mai mult lipsa de medici au fost cele care jucau un rol vital în îngrijirea pacientului cu COVID-19. Astfel, doar 1% din totalul medicilor din România sunt infecţionişti, specialişti importanţi în tratamentul pacienţilor cu COVID-19, potrivit celor mai recente date de la Colegiul Medicilor.

Sunt 20 de judeţe cu sub zece medici infecţionişti, iar cele mai afectate sunt Ialomiţa, Giurgiu, Mehedinţi. Capitala adună 25% din totalul de medici infecţionişti din ţară.

Repartiţia medicilor în sistemul de sănătate este în continuare o disfuncţie majoră, în ciuda majorărilor salariale făcute în sistem. În continuare din spitalele de stat lipsesc echipamente medicale de bază, materiale, iar condiţiile sanitare nu s-au îmbunătăţit. Spitalele din oraşele mici din ţară, necorespunzător echipate, nu îi atrag pe medicii tineri care preferă oraşele mari sau să plece în afara ţării. De exemplu, Franţa şi Germania au avut peste 8.700 de medici români în 2018, iar în Ungaria ponderea medicilor români este de 70% din totalul specialiştilor străini, arată datele OECD, o organizaţie internaţională, aferente anului 2018.

Iar apetitul medicilor pentru oraşe se vede şi în cifre, cu un procent de 91% dintre specialişti alegând mediul urban pentru a-şi desfăşira activitatea, adică peste 60.000 de medici.

În sistemul sanitar de stat s-au mărit în 2018 salariile medicilor şi asistentelor, ceea ce a dus ca un medic să câştige peste 2.000 de euro net lunar, iar o asistentă circa 1.000 de euro, arată calculele ZF făcute pe baza datelor publicate de câteva spitale.

Majorările salariale au venit pentru a scădea exodul medicilor, în contextul în care anual mii de medici plecau să profeseze în străinătate, însă nu au rezolvat problema lipsei de specialişti în zonele mai puţin dezvoltate din ţară.