Studiu: Oamenii din antichitate fabricau arme letale cu 300.000 de ani în urmă

Arheologii au bănuit anterior că oamenii au folosit unelte din lemn cel puţin la fel de mult timp ca şi cele din piatră, dar, din cauza naturii mai fragile a lemnului, majoritatea dovezilor au putrezit.

Acum, folosind microscopia 3D şi scanerele micro-CT pentru a examina 187 de artefacte din lemn de la Schöningen, în Germania, arheologul Dirk Leder de la Oficiul de Stat pentru Patrimoniu Cultural din Saxonia Inferioară şi colegii săi au confirmat suspiciunile.

„Lemnul a fost o materie primă crucială pentru evoluţia umană, dar numai în Schöningen a supravieţuit din perioada paleolitică într-o calitate atât de mare", explică arheologul Thomas Terberger de la Universitatea din Göttingen.

În mijlocul acestei rezerve de artefacte din lemn, cele mai mari cunoscute din Pleistocen (de acum 2.58 până acum 11.700 de ani) se aflau cel puţin 10 suliţe, şapte bastoane de aruncat şi 35 de unelte domestice. Toate au fost sculptate din lemne cunoscute ca fiind atât flexibile, cât şi dure, inclusiv molid, pin şi larice.

Uneltele prezentau dovezi clare ale unei tehnici de despicare cunoscute anterior ca fiind folosite doar de oamenii moderni, precum şi semne de cioplire, răzuire şi abraziune, conform Science Alert.

„Modul în care uneltele din lemn au fost fabricate cu atâta măiestrie a fost o revelaţie pentru noi", exclamă arheologul paleolitic de la Universitatea din Reading, Annemieke Milks.

Prelucrarea sofisticată a lemnului, un proces lent în mai multe etape

Prelucrarea lemnului până la nivelul de sofisticare descoperit este un proces lent şi în mai multe etape, care necesită multă răbdare şi previziune. Mai mult, vârsta uneltelor coincide cu perioada în care neanderthalienii au devenit dominanţi în Europa, depăşind alte specii umane timpurii.

„S-a dovedit că aceşti pre-Homo sapiens şi-au confecţionat unelte şi arme pentru a vâna vânat mare", a declarat Terberger pentru Franz Lidz de la New York Times. „Nu doar comunicau împreună pentru a doborî prada, dar erau suficient de sofisticaţi pentru a organiza măcelărirea şi prăjirea."

Aceste abilităţi puternice de vânătoare sunt probabil mult mai vechi decât artefactele din lemn găsite la Schöningen, susţin cercetătorii. Ar fi asigurat accesul oamenilor la surse de hrană de înaltă calitate timp de generaţii.

„De asemenea, [vânătoarea] ar fi asigurat populaţii sustenabile chiar şi în părţile mai puţin favorabile ale Europei în timpul Pleistocenului şi ar fi contribuit la extinderea ariei de răspândire a oamenilor pe tot globul", scriu Leder şi echipa în lucrarea lor.

În mod incredibil, cercetătorii au găsit, de asemenea, dovezi de reciclare. Uneltele care fuseseră rupte sau tocite au fost refăcute pentru noi scopuri.

„Armele de vânătoare din lemn de la Schöningen exemplifică interacţiunea dintre complexitatea tehnologică, comportamentul uman şi evoluţia umană."

Studiul lor a fost publicat în PNAS.