Prima pagină » Sănătate » Studiu OMS: Creştere globală a rezistenţei bacteriene la tratament

Studiu OMS: Creştere globală a rezistenţei bacteriene la tratament

Un raport publicat vineri de Organizaţia Mondială a Sănătăţii indică niveluri ridicate - peste 50% - a rezistenţei bacteriene la tratament în întreaga lume, pe baza datelor colectate din 87 de ţări începând din 2020.
Studiu OMS: Creştere globală a rezistenţei bacteriene la tratament
Simona Chirciu
10 dec. 2022, 16:46, Social
Studiul, numit „Raportul sistemului global de supraveghere a utilizării şi rezistenţei la antimicrobiene”, a constatat că au fost raportate niveluri de rezistenţă de peste 50% la bacterii precum Klebsiella pneumoniae şi Acinetobacter spp, care provoacă frecvent infecţii ale sângelui şi ale rănilor chirurgicale în spitale, precum şi pneumonie.
 
Aceste infecţii care pun viaţa oamenilor în pericol necesită tratament cu antibiotice puternice, de „ultimă instanţă”, cum ar fi carbapenemele (o clasă de antibiotice beta-lactamice cu spectru ultra-larg de activitate). Cu toate acestea, studiul a constatat, de asemenea, că 8% din infecţiile din sânge cauzate de aceste bacterii au fost raportate ca fiind rezistente la carbapeneme, ceea ce creşte riscul de deces din cauza infecţiilor imposibil de gestionat.
 
Studiul a constatat că, în timp ce majoritatea tendinţelor de rezistenţă la tratament au rămas stabile în ultimii patru ani, infecţiile din fluxul sanguin cauzate de e-coli, salmonella şi gonoree rezistente la medicamente au crescut cu cel puţin 15% faţă de ratele din 2017.
 
Într-o declaraţie, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că „rezistenţa la antimicrobiene subminează medicina modernă şi pune în pericol milioane de vieţi”. 
 
Oficialul a cerut mai multe teste microbiologice şi date de mai bună calitate în toate ţările, „nu doar în cele mai bogate”.
 
Studiul solicită, de asemenea, mai multe cercetări pentru a identifica motivele care stau la baza creşterii rezistenţei la antimicrobiene şi modul în care aceasta ar putea fi legată de creşterea numărului de spitalizări şi de utilizarea mai mare a tratamentelor cu antibiotice în timpul pandemiei COVID-19.