STUDIU Oraşele sunt medii propice pentru dezvoltarea populaţiilor de căpuşe. Recomandările specialiştilor de la Universitatea de Medicină Veterinară din Cluj

Cercetările specialiştilor clujeni s-au efectuat, în perioada 2018-2019, în cinci locaţii urbane şi două locaţii periurbane din Cluj-Napoca: Parcul „Iuliu Haţieganu”, campusul USAMV Cluj-Napoca, Cimitirul Mănăştur, Grădina Botanică „Alexandru Borza”, o grădină privată cu locaţie centrală, precum şi în Pădurile Hoia şi Făget.

Studiul a fost făcut de specialiştii de la Disciplina de Parazitologie şi Boli Parazitare din cadrul USAMV, care au colectat căpuşele atât de pe vegetaţie, prin metoda steagului (”flagging”), cât şi de pe diverse specii de mamifere (rozătoare, arici) şi păsări din aceste locaţii. În total, s-a reuşit colectarea unui număr de 3.383 căpuşe de pe vegetaţie şi 1.107 căpuşe de pe fauna sălbatică urbană.

În urma studiului, cercetătorii au ajuns la concluzia că mediul urban reprezintă un habitat excelent pentru mai multe specii de căpuşe, din care cea mai abundentă este Ixodes ricinus, principalul vector al Borreliozei Lyme sau al encefalitei de căpuşă. Cele mai abundente stadii colectate din vegetaţie au fost cel de larvă (vârf de activitate toamna) şi de nimfă (vârf de activitate primăvara şi vara).

„Nimfele de I. ricinus reprezintă principalul stadiu de dezvoltare implicat în transmiterea bolii Lyme, fiind şi cel mai comun stadiu găsit pe oameni. În plus, dimensiunea lor redusă le face greu de observat, iar în consecinţă creşte timpul de ataşare pe gazdă şi automat şansele de transmitere a eventualilor patogeni. De asemenenea, studiul nostru a relevat faptul că abudenţa căpuşelor este mai mare în zonele urbane, chiar şi în zonele centrale ale oraşului, decât în zonele perirubane”, a explicat Drd. Silvia Borşan.

Studiul a fost publicat într-un jurnal internaţional de specialitate şi s-a desfaşurat în cadrul proiectului „Multidisciplinary One Health excellence research platform for neglected and emerging vector-borne diseases”, finanţat de UEFISCDI, un proiect coordonat de profesorul Andrei Daniel Mihalca.

Cum te fereşti de căpuşe

„Recomandarea noastră este ca în timpul plimbărilor în aer liber, inclusiv în parcuri, să purtaţi îmbrăcăminte de culoare deschisă (pantoloni lungi, bluze cu mânecă lungă). De asemenea, după astfel de ieşiri este indicat să efectuaţi o examinare corporală amănunţită acordând atenţie deosebită zonelor cu piele fină (cervical, axilar, inghinal), plicilor, inclusiv zona capului şi scalpului la copii. Şi animalul de companie pe care îl deţineţi trebuie să fie în permanenţă protejat de căpuşe prin utilizarea unor produse comerciale de calitate, administrate doar la recomandarea medicului veterinar curant. Nu toate capuşele sunt purtătoare de patogeni. Dacă descoperiţi o capuşă ataşată de corpul dumneavoastră este important să o îndepărtaţi în mod corect, folosind o pensă cu vârful fin sau instrumente speciale de tipul unei mini-pârghii. Nu utilizaţi sub nicio formă metode empirice, cum ar fi aplicarea de produse iritante pentru căpuşă (alcool, ulei, benzină, fosfor), deoarece acestea pot induce regurgitarea şi transmiterea mai facilă a agenţilor patogeni. Ulterior, căpuşa poate fi adusă pentru identificare morfologică în cadrul Departamentului de Parazitologie şi Boli Parazitare din universitatea noastră, iar partea de profilaxie medicamentoasă discutată cu medicul de familie”, a declarat Andrei Daniel Mihalca.