STUDIU: Peste 38 % dintre absolvenţii de liceu sunt persoane inactive. Rudele şi cunoştinţele, principalele surse de informare în căutarea unui loc de muncă

Potrivit cercetării "Sărăcia, excluziunea socială şi oportunităţile de muncă în rândul tinerilor din mediul rural", categoriile cele mai vulnerabile pe piaţa forţei de muncă sunt: tinerii fără calificare (care nu au absolvit o instituţie de învăţământul secundar superior, abandonând şcoala la un moment dat), tinerii între 19-25 de ani (cel mai adesea proaspăt absolvenţi, fără experienţă profesională), tinerii de peste 25 de ani, tinerele femei (mai ales cele la vârsta primului sau celui de-al doilea copil, 23-28 de ani) şi tinerii de etnie romă (mai puţin de 38 la sută dintre romii de 19 ani şi peste sunt ocupaţi, faţă de 60 la sută în cazul maghiarilor şi circa 50 la sută din români).

Iniţiatorii studiului arată că, în ciuda potenţialului agricol al României, numai 5% dintre tineri au un venituri din munca în agricultură, iar aproape 30% dintre tinerii ocupaţi se află în gospodării cu risc de sărăcie.

"Cei mai afectaţi sunt zilierii agricoli şi non-agricoli, adică persoane aflate în condiţii de sub-ocupare sau ocupare precară. Pe dimensiunea de gen, femeile sunt mult mai vulnerabile în faţa sărăciei salariale, fiind preponderente în domenii de activitate cu salarii mici. (...) Calitatea locurilor de muncă reprezintă o altă problemă identificată de majoritatea respondenţilor. Locurile de muncă disponibile sunt, fie fără forme legale, fie oferă salarii mici în raport cu munca cerută, salarii în raport cu care nivelul costului navetei devine unul prohibitiv, fie se înregistrează ambele situaţii, în acelaşi timp", se mai arată în studiu.

Anumite locuri de muncă sunt percepute de către tineri ca fiind destinate mai degrabă femeilor care au o anumită vârstă şi o anumită experienţă, cum ar fi munca prestată la patiserie, în timp ce altele, cum ar fi cele în depozite de materiale de construcţii, sunt specific bărbăteşti, forţa de muncă fiind distribuită în funcţie de capacităţile fizice ale ambelor sexe.

Un alt fenomen negativ şi de durată pe piaţa forţei de muncă din România este munca la negru, fără contract de muncă şi fără plata contribuţiilor sociale, aproximativ 11% dintre salariaţi declarându-se în această situaţie, conform aceleiaşi cercetări.

În ceea ce priveşte căutarea unui loc de muncă, accesul la informaţie reprezintă o problemă pentru tinerii din mediul rural. Mijloacele moderne de informare, precum internetul, sunt prea puţin întrebuinţate, principala metodă de căutare a unui loc de muncă fiind legată de rude şi cunoştinţe.

Majoritatea tinerilor de 19 ani şi peste, mai precis 61% dintre ei, sunt neocupaţi, inactivi sau nu au avut niciodată un loc de muncă. Dintre cei care au avut un loc de muncă, 60% au peste 26 de ani, iar trei sferturi dintre ei nu mai lucrează de cel mult trei ani.

Doar 46% dintre tinerii din rural neocupaţi au căutat un loc de muncă în ultimul an, însă doar 10% au primit vreo ofertă de muncă de când nu mai lucrează sau au absolvit o formă de învăţământ.

"Condiţiile de muncă grele, coroborate cu existenţa unei oferte a angajatorilor căreia îi corespunde un salariu perceput ca fiind inacceptabil de mic de către cei ofertaţi, reprezintă o combinaţie de factori ce demotivează tinerii în demersurile de căutare, respectiv, de menţinere a unui loc de muncă", se arată în studiu.

Pe de altă parte, 58% dintre angajatori şi 51% dintre autorităţi consideră că nivelul de calificare profesională a tinerilor de rural este necorespunzător cerinţelor pieţei.

Studiul a fost realizat în cadrul proiectului european "O piaţă incluzivă a muncii în mediul rural", cofinanţat prin Fondul Social European, beneficiar fiind Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.